marți, 10 mai 2011

Salariul net s-a majorat in luna martie cu 79 lei

Salariul mediu brut a fost de 2.056 lei in martie, in crestere cu 5,8% fata de luna precedenta. Salariul mediu net s-a situat la 1.493 lei, marcand un avans de 79 lei.

Datele INS citate de HotNews.ro arata ca majorarile salariale s-au datorat acordarii de prime, sume din profitul net si din alte fonduri si realizarilor de productii mai mari sau incasarilor mai mari. Cele mai generoase salarii nete au fost acordate in industria tutunului (5.001 lei). La polul opus, s-au situat veniturile salariatilor din hoteluri si restaurante (839 lei).

In industria fabricarii produselor din tutun s-a inregistrat cea mai mare crestere salariala, de 32%. In intermedieri financiare, remuneratiile au crescut cu 29,8%. Totusi, in activitatile auxiliare intermedierilor financiare s-au constatat cele mai mari scaderi, de 20,8%.

"La stat", salariile din invatamant au crescut cu 4,8%. Salariile celor din sanatate si asistenta sociala au urcat cu 1,4%. In acelasi timp, administratia publica a inregistrat o usoara scadere a salariului mediu net comparativ cu luna anterioara, de 0,2%.

Garantiile de buna executie

Care este tratamentul financiar-contabil privind garantiile de buna executie?
Care sunt implicatiile privind TVA si impozitul pe profit?

Raspuns:
Garantiile de buna excutie sunt sumele retinute, de bneficiarii contractelor de furnizare de echipamente sau de beneficiarii lucrarii de constructii montaj, din valoarea totala a contractului, ce se vor plati ulterior.

Presupunem un contract de lucrari constructii montaj de 100.000 de lei + TVA 24%, iar valoarea garantiei de buna exectie este de 10%.

4111 "Clienti" = 704 "Venituri din prestari servicii" cu suma de 100.000 lei

4111 "Clienti" = 4427 "TVA colectata" cu suma de 24.000 lei

Deoarece garantia de buna executie nu este in sfera TVA (conform art. 128 din Codul fiscal), evidentierea acestei sume care se va incasa peste 12 luni se efectueaza prin articolul contabil:

2678 "Alte creante imobilizate" = 4111 "Clienti" cu suma de 10.000 lei.

Potrivit art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui un provizion pentru garantii de buna executie deductibil fiscal:

6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garantii de buna executie” cu suma de 10.000 lei.

La plata garantiei, la sfarsitul perioadei de garantie, se efectueaza inregistrarea:

5121 “Conturi la banci in lei “ = 2678 “ Alte creante imobilizate” cu suma de 10.000 lei

Concomitent, se va relua in venituri impozabile provizionul constituit prin inregistrarea:

1512 “Provizioane pentru garantii de buna executie” = 7812 “Venituri din provizioane” cu suma de 10.000 lei.

Astfel, drept recapitulatie, retinem ca aceasta garantie nu este in sfera TVA.
Decontarea se poate face prin emiterea unei facturi ce are rolul de document justificativ, iar provizionul constituit este unul din putinele provizioane deductibile fiscal.

PFA notar public. Deductibilitate CASS

Pentru o PFA (notar public) cheltuiala cu CASS, calculata si virata conform Legii nr. 95/2006, este o cheltuiala deductibila sau nedeductibila, avand in vedere ca se calculeaza asupra venitului net?

Raspuns:

In temeiul art. 48 din Codul fiscal si a pct. 37 din Normele metodologice pentru aplicarea acestuia, din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili. 

In cazul contribuabililor persoane fizice care determina venitul net din activitati independente pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cheltuielile reprezentand contributiile sociale obligatorii pentru contribuabili si salariatii acestora sunt cheltuieli deductibile potrivit art. 48 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal.

Asadar, cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale de sanatate pentru veniturile impozabile realizate de persoanele fizice care desfasoara activitati independente supuse impozitului pe venit, datorate potrivit art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea 95/2006,  reprezinta cheltuieli deductibile la calculul venitului net anual supus impozitului pe venit.

duminică, 8 mai 2011

Sirieni interesati de proiecte romanesti

Investitorii sirieni sunt interesati de dezvoltarea unor proiecte turistice in Constanta si in Poiana Brasov, a declarat recent pentru Agerpres ambasadorul Republicii Arabe Siriene la Bucuresti, ES dr. Walid Othman, la seminarul economic Siria-Romania.

"Siria este interesata de consolidarea cooperarii cu Romania, in special in domeniul economic, investitional si turistic. In sectorul turistic, investitorii straini pot dezvolta proiecte in Constanta, pe litoralul romanesc, sau in Poiana Brasov, deoarece astfel de zone detine si Siria, iar investitorii au experienta", a afirmat ambasadorul sirian la Bucuresti.

Siria mai este interesata sa dezvolte un proiect strategic de transport al energiei electrice prin extinderea proiectului cablului submarin care leaga Romania de Turcia, precum si dezvoltarea acestuia in statele arabe.
pensiune turistica

Romania si Turcia sunt angajate in proiectul cablului submarin care leaga cele doua state, iar Siria poate dezvolta in continuare acest proiect si poate lega statele din zona araba.

Ideea realizarii proiectului cablului submarin a fost obiectul unor intelegeri preliminare intre autoritatile din Romania si Turcia si are in vedere facilitarea comertului cu energie electrica intre cele doua tari, in principal pentru satisfacerea nevoilor de consum de electricitate in crestere din Turcia, precum si valorificarea potentialului de productie pentru export din Romania, potential in crestere semnificativa prin noile proiecte de tip greenfield din Dobrogea.

Agricultura romaneasca vs. agricultura UE. In ce tara 64% teren arabil, 28% din populatie aduce 6% din PIB

Aproape 28% din populatie isi desfasoara activitatea in agricultura dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confrunta cu conditii de creditare aspre: rate mari ale dobanzilor si solicitarea de garantii dificil de prezentat, din cauza scaderii valorii terenurilor.

In ultimii 10 ani, statul a platit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subventii in agricultura, fara a socoti fondurile UE. Din pacate, fondurile alocate raman insuficiente iar agricultorii nostri sunt net dezvantajati in comparatie cu sprijinul oferit in alte state.

Creditarea dificil de obtinut in mediul rural descurajeaza si ea dezvoltarea unei productii agricole eficiente, destinata cu precadere pietei. Nici sistemele de colectare nu sunt puse la punct, intrandu-se, astfel, intr-un adevarat cerc vicios.

infiintare firma

In plus, preturile mici ale terenurilor fata de media europeana deschid posibilitatea amortizarii in decurs de 5-10 ani, chiar daca nu e lucrat. O parte semnificativa dintre suprafetele agricole sunt cultivate doar de ochii inspectorilor si lasate sa se  calamiteze , pentru a putea incasa despagubiri.

Marii arendasi si platile pe suprafata

Romania a platit pana la mijlocul anului trecut fermierilor romani 581 milioane euro din subventiile directe pe suprafata (SAPS) aferente anului 2009, reusind in premiera sa nu mai plateasca penalizari  catre UE din acest motiv.

Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafata primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. In topul marilor arendasi ai Romaniei figureaza Culita Tarata (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) si Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulata cuvenita societatilor pe care le controleaza fiind de circa 7,4 milioane euro.

In plus, Ministerul Agriculturii a alocat subventii totale pentru decontarea energiei electrice destinata suprafetelor irigate in 2009 in valoare de 33 milioane euro, la care s-au adaugat 2 milioane euro doar pentru intarzierea platii facturilor , fapt ce a generat acumularea de penalitati in suma de 8,3 milioane lei.

Conform deciziilor luate la Bruxelles, platile pentru 2010 s-au putut face, in proportie de 50%, de-abia dupa data de 16 octombrie 2010, in cadrul schemei de plata unica de suprafata pentru cererile depuse. Plata avansurilor se face doar dupa verificarea conditiilor de eligibilitate. In cadrul campaniei SAPS 2010, Romania beneficiaza de o  alocatie financiara de 700 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricola (80,36 euro/ha).

Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge pana la 400 de euro pe hectar. Şi asta, in timp ce, pana de curand, Romania a fost singura tara europeana care nu primea subventii pe hectar pentru culturile bio.

Ce ajutoare au primit agricultorii din celelalte state UE

Conform datelor centralizate pentru 2008, La nivelul Uniunii Europene, subventia medie la hectar a fost de 219 euro, asadar de aproape sase ori mai mare decat subventia acordata in Romania.

Lista completa a platilor medii/hectar de care au beneficiat agricultorii europeni este prezentata in continuare:

Austria (223 euro/ha); Belgia (417 euro/ha); Bulgaria (41 euro/ha); Cehia (135 euro/ha);Cipru (171 euro/ha); Danemarca (367 euro/ha); Estonia (57 euro/ha); Finlanda (232 euro/ha); Franta (289 euro/ha); Germania (324 euro/ha); Grecia (603 euro/ha); Irlanda (307 euro/ha); Italia (319 euro/ha); Letonia (43 euro/ha); Lituania (73 euro/ha); Luxemburg (263 euro/ha); Malta (223 euro/ha); Marea Britanie (205 euro/ha); Olanda (425 euro/ha); Polonia (101 euro/ha); Portugalia (153 euro/ha); Romania (38 euro/ha); Slovacia (103 euro/ha); Slovenia (143 euro/ha); Spania (193 euro/ha); Suedia (229 euro/ha); Ungaria (161 euro/ha)

Cat de mari au fost platile pe culturi la noi (2010 pentru 2009) : tutunul, 100% din costuri
 
La porumb subventia platita in 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentand un cumul de plata pe suprafata din fonduri UE (227,28 lei), suma complementara de la buget (174,76 lei), subventia pentru  culturi energetice  (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorina si sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar.

Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzand plata pentru  culturi energetice , de care nu beneficiaza toti cultivatorii de floarea-soarelui.

La sfecla, subventia totala a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, in timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%.

In cazul culturilor de toamna (grau, secara, orz, orzoaica), subventia cumulata este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapita nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), in timp ce legumele si fructele beneficiaza de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de camp   8%, sere   14%, solarii   10%, fructe   27%.

Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit in cazul subventiei la tutun, de 11.650 de lei, 100% din costuri.

Arabilul pe cap de locuitor: de doua ori mai mare decat media UE

Din cele 23,8 milioane ha cat insumeaza teritoriul Romaniei, suprafata agricola a tarii este de 14,7 mil. ha (61,7%). Terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, 33% din aceasta este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.

Romania se gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata (dupa Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Polonia) si pe locul 5 ca suprafata arabila (dupa Franta, Spania, Germania si Polonia).

Raportul dintre suprafata arabila a tarii la numarul de locuitori denota faptul ca fiecarui locuitor ii revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dubla fata de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. In aceasta privinta, Romania ocupa locul sase, dupa tarile baltice, Danemarca si Finlanda.

Se observa usor ca statistica ne plaseaza intr-o pozitie privilegiata, de optim intre volumul de resurse si nivelul lor raportat la marimea populatiei.

sâmbătă, 7 mai 2011

Cv Page

Cel mai nou proiect CV PAGE iti ofera posiblitatea sa iti creezi cv-ul gratuit si sa il poti oferi mai usor unui angajator. Intra si tu printr-un simplu click pe cv-ul  si inregistreaza-te si vei fii foarte multumit de acest serviciu oferit gratuit. Inregistrarea se face foarte usor si totodata si creearea cv-ului se face tot usor. Daca esti in cautarea unui Job nu mai astepta si creeaza-ti si tu cv-ul pe cv-ul gratuit  deoarece ecest proiect este in promovare si in cel mai scurt timp vei fii contactat de cei mai buni angajatori din zona ta.




creearea cv-ului

vineri, 6 mai 2011

Cum a lansat o tanara propriul business in domeniul fitnessului

Cori Gramescu (27 ani), proprietara salii de gimnastica LadyFit, a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. In 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar de doi ani are propriul business in domeniu. Intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, Gramescu arata cat de afectata de criza a fost piata locala de fitness si care este tipul clientului roman care merge la sala.

In ultimii doi ani s-au simtit efectele crizei si in piata locala de fitness. Clientii au devenit mai atenti cu felul in care isi organizeaza cheltuielile, iar multe dintre afacerile neprofitabile au fost inchise. Insa acest lucru a avut si efecte pozitive, intrucat a fortat cluburile de fitness sa se concentreze asupra clientului si sa ii ofere servicii de calitate, potrivit lui Cori Gramescu. "Mai mult ca oricand, in domeniul sportului ar trebui sa conteze grija fata de client", adauga ea.

Gramescu a absolvit Facultatea de Studii Economice Europene si a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. Din 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar in 2009 a deschis LadyFit – sala de gimnastica dedicate femeilor, localizata in centrul Bucurestiului, in Piata Unirii.

Incepand cu 2006, ea a investit contant in programe de instruire in sport, pe care le-a parcurs in Canada, Marea Britanie, Statele Unite si Suedia.  "Din 2005 pana acum am avut peste 5.000 de cliente de care m-am ocupat in cadrul programelor de exercitii pe care le-am predat, iar din 2009 am lansat ideea personalizarii antrenamentelor de grup, in functie de obiectivele individuale ale fiecarei cliente", povesteste ea.

In cei sase ani de experienta acumulata, proprietara LadyFit a observat o crestere a interesului fata de sport si fata de programele de antrenament cu greutatea corpului. In plus, in prezent, oamenii sunt mult mai informati decat acum sase ani in legatura cu programele de antrenament in grup si, pe segmentul de femei, se simte clar un interes crescut fata de ideea de sanatate, slabire naturala si frumusete prin nutritie si sport.

In orasele mari din tara, romanii s-au obisnuit sa mearga la sala, insa in multe localitati nu exista, in momentul de fata, nici macar o sala de fitness complet echipata. Astfel, valoarea pietei de profil este greu de estimat, conform lui Gramescu, deoarece volumul de vanzari depinde semnificativ de la zona la zona.

Care este tipul romanului care merge la sala? "In cazul clientelor LadyFit s-a observat o inaintare semnificativa in varsta a mediei, in sensul in care daca in urma cu sase ani media de varsta a clientelor salii era de 25 de ani, acum media se indreapta spre segmentul 35 de ani", arata ea. Asa cum ii spune si numele, LadyFit se adreseaza exclusiv femeilor pentru antrenamentele de grup, sedintele de masaj si tratamentele corporale. Insa sunt oferite si programe de antrenament pentru barbati, in cadrul sedintelor private de exercitii. In acest moment, mai putin de 5% din clientii salii sunt barbati.

Despre businessul LadyFit

Anul trecut a fost unul in care veniturile firmei s-au stabilizat, iar sala de gimnastica a obtinut si un mic profit. "Cred ca 2010 a fost un an in care brandul s-a stabilizat in piata si estimez ca am depasit perioada de nesiguranta a afacerii. Din 2011 mizam pe continuarea trendului de crestere, care sa ne permita sa concretizam planurile de extindere a numarului de sali si de diversificare a programelor de antrenamente pentru femei", arata Cori Gramescu.

Pana acum doi ani, cele mai aglomerate perioade pentru acest tip de business erau februarie-iunie si noiembrie-decembrie, cu o scadere semnificativa in ianuarie-februarie si iulie-septembrie. Incepand cu 2009, diferenta intre lunile cele mai aglomerate si cele mai libere s-a redus semnificativ; astfel, "cea mai intensa activitate o avem in luna martie".

LadyFit ofera clientilor abonamente pentru programele de antrenament cu preturi ce incep de la 21 de euro si ajung pana la 80 de euro pe luna, in functie de numarul de sedinte si de intervalul orar pentru care se opteaza, si abonamente la masaj si tratamente corporale, cu preturi ce incep de la 40 de lei/sedinta. Daca ne raportam strict la suma platita pentru o ora, probabil ca cel mai costisitor serviciu oferit de LadyFit ar fi programul de antrenamente personale private. In acest caz, preturile incep de la 50 de lei pentru o sedinta de antrenament si ajung pana la 50 de euro/sedinta.

Acest serviciu este recomandat persoanelor care au diverse probleme de sanatate si care, implicit, au nevoie de o supraveghere foarte stricta si de o colaborare stransa cu medicul curant. De asemenea, acest tip de serviciu premium, total personalizat si individualizat, este preferat si de persoanele cu venituri mari.

Sala de fitness isi schimba grila de antrenamente la fiecare trimestru, pentru a oferi diversitate clientilor.

Din aceasta luna, LadyFit a crescut numarul salariatilor la 12. Varsta medie a acestora este de 24 de ani, toti avand studii superioare.

Incepand cu 2010, impreuna cu echipa LadyFit, Cori Gramescu s-a implicat in programe sociale diverse, precum Ziua europeana impotriva obezitatii (2010) si Inviorarea de primavara (2011), in cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatului.

joi, 5 mai 2011

PFA cu activitate de transport in regim de taxi

Cum se organizeaza contabilitatea unei PFA cu activitate de transport in regim de taxi, care pana la data de 31 decembrie 2010 a optat pentru impozitarea pe baza de norma de venit? Care sunt documentele si operatiunile contabile necesare?

Raspuns:

Organizarea contabilitatii unui PFA in sistem real, ca urmare a modificarii in vara trecuta a legii transportului, este facuta conform O.M.F.P. nr. 1040/2004 privind contabilitatea in partida simpla, fapt ce nu presupune utilizarea unui plan de conturi si nici efectuarea de inregistrari contabile pentru activitatea acestei PFA.

Astfel, documentele minimale obligatorii sunt:
- Registrul de incasari si plati si
- Registrul Inventar.

Aceste registre vor fi vizate de catre autoritatea fiscala unde este inregistrat PFA.
Diferenta fata de contabilitatea unei societati comerciale consta in faptul ca veniturile sunt considerate realizate la data incasarii, iar cheltuielile la data platii.

Potrivit art. 48 alin. (1) si alin. (2) din Codul fiscal, baza de determinare a impozitului pe venit se stabileste ca diferenta intre venitul brut (venitul incasat) si cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri. Aceste venituri si cheltuieli vor fi inregistrate cronologic si sistematic in Registrul de incasari si plati pe baza documentelor justificative ce atesta operatiile efectuate.

Potrivit art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, si PFA poate inregistra cheltuieli deductibile limitate, din care amintim:
- cheltuieli cu sponsorizari si mecenat 5%
- cheltuieli de protocol 2%
- cotizatii platite 2%

Fiecare dintre aceste plafoane de deductibilitate limitata trebuie analizate punctual in functie de situatia concreta a activitatii PFA, avand in vedere ca se raporteaza la o baza diferita decat baza de determinare a impozitului pe venit.

In Registrul Inventar se regasesc activele imobilizate ale PFA, a caror amortizare este pemisa si se scade din valoarea venitului realizat. Amortizarea acestor active urmeaza procedurile stabilite si valabile pentru societatile comerciale conform H.G. nr. 2.139/2004 privind catalogul si duratele normate de functionare a mijloacelor fixe.

Din punct de vedere procedural, in termen de 30 de zile de la realizarea venitului se depune declaratie estimativa pentru intreg anul, iar in baza acesteia se va achita un impozit pe venit in 4 transe anticipate egale ( 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie). Pana pe data de 15 mai a anului urmator, trebuie depusa declaratia finala pentru anul incheiat, in baza careia se va achita/scadea diferenta de impozit fata de cel estimat si achitat anticipat.

Potrivit prevederilor de la art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind asigurarile de sanatate, persoana fizica autorizata are obligatia platii contributiei la asigurarile de sanatate in baza unui contract incheiat cu Casa de sanatate. Documentele in baza carora se va determina contributia sunt declaratiile estimative si finale de venit depuse la administratia financiara.

Intreprindere individuala. Deductibilitate contributii sociale

Am o intreprindere individuala la care nu sunt angajat. Contributiile pe care le platesc la sanatate si casa de pensii reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe venit? Trebuie trecute in registrul jurnal de incasari si plati?

Raspuns:
Din venitul brut realizat din activitati independente se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.

In conformitate cu art. 48 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru [...] contribuabili sunt cheltuieli deductibile la calculul venitului net din activitati independente.

Totodata, in temeiul acestei reglementari, la pct. 38, subpunctul 15 din Normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal se precizeaza faptul ca sunt cheltuieli deductibile de exemplu: „cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia”.

Asadar, cheltuielile privind contributiile pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile sociale de sanatate trebuie evidentiate in Registrul de incasari si plati si sunt cheltuieli deductibile la calculul venitului net impozabil pentru intreprinderea individuala.

Tratament cost inchidere contract de leasing

In urma finalizarii unor contracte de leasing, societatea finantatoare partenera emite o factura in care se specifica "cost inchidere contract".

Cum se inregitreaza aceasta factura? Este o cheltuiala decutibila? Se poate exercita dreptul de deducere a TVA din factura respectiva? Ar trebui cuprins in costul masinii aceasta cheltuiala?

Bunurile finantate in leasing sunt pentru desfasurarea activitatii si pentru obtinerea de venituri, adica acele autovehicule care au iesit din leasing sunt autovehicule de demo, dar si pentru inchiriere catre diversi clienti.

Raspuns:
Consideram ca este o cheltuiala deductibila, pentru care aveti drept de deducere a TVA - este aferenta unei prestari de servicii, de regula este un comision perceput de firma de leasing.

Intrucat mijlocul fix a fost inregistrat in contabilitate la data incheierii contractului de leasing,  stabilidu-se astfel valoarea acestuia, consideram ca aceasta suma nu trebuie cuprinsa in valoarea mijlocului fix, fiind inregistrata pe costuri (de exemplu pe 628).

Analiza pe care este necesar sa o faceti trebuie sa tina seama si de marimea acestui cost, dar si de alte prevederi contractuale – care ar putea conduce la concluzia ca face parte din valoarea mijlocului fix.

luni, 2 mai 2011

Cum vrea un tanar de 26 de ani sa faca sute de mii de euro din turismul de aventura

Silviu Petran este unul dintre antreprenorii pana in 35 de ani care au participat la programul prin care statul oferea 10.000 de euro pentru lansarea unui afaceri. Banii ii va primi in curand, dar businessul l-a pus deja pe picioare si pana la finalul anului asteapta afaceri de cel putin 300.000 de euro.

Chiar daca lucreaza de sapte ani in domeniul telecomunicatiilor, Silviu Petran (26 de ani) va folosi in urmatoarea perioada tot mai mult informatiile din timpul facultatii, de cand era student la Facultatea de Economia Turismului Intern si International din cadrul Universitatii Romano-Americane din Bucuresti.

Iar acest lucru se va intampla pentru ca in urma cu doua saptamani a lansat Exploratist, o agentie care promoveaza turismul de aventura, combinat cu practicarea diferitelor sporturi. De asemenea, va pune accent pe istorie, cultura, civilizatie, antreprenorul dorind sa organizeze si activitati legate de arta culinara, mestesuguri si obiceiuri locale.

Ideea i-a venit in vara anului trecut, cand si-a dorit sa plece intr-o excursie in statiunea egipteana Sharm el-Sheikh, insa voia un pachet pe care nicio agentie nu a fost capabila sa-l ofere.

"Voiam ca locatia sa fie intr-o zona centrala, aproape de port, sa am doar mic dejun si cursuri avansate de scuba diving", afirma Silviu Petran (foto), adaugand ca agentiile i-au trimis brosuri cu foarte multe oferte, in loc sa-i planifice vacanta in functie de dorintele sale.

A observat ca pe piata locala exista doar trei agentii care pot oferi pachete adaptate cerintelor clientilor si astfel s-a hotarat sa isi deschida propriul business in domeniu.

Investitia initiala este de aproape 70.000 de euro, din aceasta suma 10.000 fiind obtinuti prin programul guvernamental de sustinere a tinerilor pana in 35 de ani, 17.500 de euro din propriile economii si 42.000 dintr-un imprumut bancar (80% garantat de catre stat si 20% garantat de catre administrator).

"In aproximativ o saptamana, doua vom primii banii obtinuti prin acest program. Pentru noi analiza dosarului a durat mai mult decat pentru alti antreprenori pentru ca am facut si imprumut la banca si am avut un dosar mai complex. Daca nu era acest proiect, probabil as fi lansat afacerea din banii pe care ii aveam si din imprumutul de la banca. Insa apoi a aparut acest program si am zis ca incercarea moarte nu are si am avut dreptate. Insa fara consultant nu am fi reusit, rolul acestuia a fost decisiv", a explicat Petran.

O parte importanta din investitia initiala va fi directionata catre campania de promovare, managerul dorindu-si ca in primul an sa ajunga la aproximativ 125 de clienti si o cifra de afaceri de aproximativ 300.000 de euro. In privinta profitului, antreprenorul estimeaza ca la finalul anului agentia va inregistra profit, dar mic. De asemenea, antreprenorul estimeaza ca Exploratist isi va mari cifra de afaceri cu 37% in 2012 si 55% in 2013.

In prezent pentru agentie lucreaza in jur de zece persoane, dintre care patru sunt angajati, iar restul sunt consultanti in domenii precum marketing si comunicare, juridic, dezvoltare de business. De altfel, antreprenorul afirma ca cea mai dificila parte in lansarea acestui business a fost gasirea oamenilor potriviti.

"Ceea ce o sa facem noi diferit, fata de competitorii nostri, este alocarea unui consultat fiecarui client. Astfel, se vor identifica nevoile si asteptarile clientului, iar impreuna vom putea crea un pachet turistic croit exact pe dorintele clientului. Ofertele noastre vor fi in pas cu <<ce se poarta>> la nivel mondial in industria turismului de aventura si vom avea propuneri exclusiviste pentru bugete diferite, insa o sa avem si o abordare pe pachete luxury", a adaugat fondatorul Exploratist.

La inceput, agentia va oferi servicii pentru destinatii din strainatate, din zone precum Africa, Alaska, Groenlanda, Islanda, Antarctica, Indochina, America Centrala si de Sud, dar si in Europa.

Desi se doreste ca Exploratist sa fie o alternativa pentru cei care vor sa isi alcatuiasca propriile pachete, compania ofera si pachete predefinite, cele mai mic pret fiind in jurul a 1.000 de euro. Insa preturile pot ajunge si pana la 15-20.000 de euro, in cazul unei vacante pe tot continentul african care poate dura 25-30 de zile.

Antreprenorul spera ca in aproximativ un an sa introduca si oferte pentru Romania, el dorind sa promoveze zone precum Cheile Sohodolului din judetul Gorj sau Lacul Sfanta Ana, singurul lac vulcanic din Romania.

"Nu exista studii locale despre turismul pe anumite nise si nu stim cati oameni si-ar dori astfel de pachete, dar sunt peste 300.000 de oameni care castiga mai mult de 2.000 de euro si care si-ar permite o astfel de vacanta", spune Petran despre cei care ar putea deveni clientii agentiei.

De asemenea, el descrie potentialii cumparatori de pachete ca fiind niste persoane dinamice, nonconformiste, care isi doresc sa vada locuri mai putin cunoscute turistic.

O zi din viata unui manager MasterCard: "Blackberry provoaca dependenta"

O zi din viata lui Cosmin Vladimirescu, country manager pentru Romania si Moldova in cadrul MasterCard Europe, incepe cu cafeaua de dimineata si continua printre intalniri cu bancheri si conferinte telefonice in care subiectul principal de discutie il reprezinta cardurile. Vorbeste despre tehnologie, inovatie, plati cu cardul sau parteneriate si nu poate sa renunte la Blackberry-ul sau, de care are atasat un card contactless.

 Se trezeste la 7 si isi bea cafeaua de dimineata impreuna cu sotia, inainte ca cei doi copii ai lor sa se trezeasca. Ziua de lucru a lui Cosmin Vladimirescu incepe in jur de ora 9 si se termina la ora 19, dupa care urmeaza seara, care este dedicata familiei.

„Plec spre birou in jur de ora 9 si ajung destul de repede. In masina dau o mare parte din telefoane, iar la prima ora imi citesc e-mailurile si imi fac strategia pentru ziua respectiva”, povesteste Cosmin Vladimirescu (foto), oficialul MasterCard pentru Romania si Moldova.

El are, in medie, doua intalniri si doua conferinte telefonice, iar fiecare dureaza in jur de doua ore. Intalnirile sale poti fi cu reprezentanti ai bancilor sau cu persoane din cadrul MasterCard, iar conferintele pot fi, spre exemplu, pe tema produselor.

„Am agenda pe Blackberry si o consult periodic. Vorbesc cam 2-3 ore zilnic la telefon si primesc in jur de 100 de e-mail-uri. Blackberry-ul este un telefon foarte bun, dar si foarte periculos din cauza ca provoaca dependenta”, explica zambind managerul MasterCard. In ciuda programului incarcat, el nu renunta la masa de pranz, dar uneori pranzul este luat la o intalnire cu clientii.

Exista si zile mai aglomerate in viata sa, mai exact atunci cand pleaca in calatorii de afaceri. „Plec de doua sau trei ori pe luna. Merg des in Republica Moldova si in tara sau in Europa. De exemplu, cand ma duc in Republica Moldova trebuie sa ma intalnesc cu 15 banci in trei zile, in medie ajungand sa am 5 intalniri pe zi”, afirma managerul MasterCard.

Cosmin Vladimirescu nu este doar un manger intr-o industrie a cardurilor, ci si un utilizator frecvent al acestora. Realizeaza peste 100 de tranzactii cu cardul pe luna, cardul contactless (atasat pe spatele telefonului mobil) il utilizeaza de aproximativ 15 ori pe luna, iar momentele in care plateste numerar sunt foarte rare.

Country manager-ul MasterCard prefera sa petreaca sfarsitul de saptamana in afara Bucurestiului, de asemenea alaturi de familie.

joi, 28 aprilie 2011

Cea mai profitabila banca din lume: Chinezii fac mai multi bani decat americanii

Industrial&Commercial Bank of China (ICBC), cea mai profitabila banca din lume, a raportat o crestere de 30% a castigului in primul trimestru, la 53,8 miliarde de yuani (8,3 miliarde dolari), cu 50% mai mult ca JPMorgan, institutia de credit cu cele mai bune rezultate din SUA, transmite Bloomberg.

ICBC este cea mai mare banca din lume in functie de valoarea de piata.

Rezultatele ICBC au fost sustinute de imbunatatirea marjelor de creditare si a veniturilor din comisioane, in contextul incetinirii cresterii pietei bancare din China, potrivit Mediafax.

Bancile chineze impun costuri mai mari la imprumuturile ipotecare si pentru companii, dupa ce banca centrala a majorat dobanda de patru ori incepand din octombrie si a redus lichiditatea din piata pentru a limita inflatia.

Ce profituri fac americanii si nemtii

Profitul din primul trimestru al bancii chineze este cu 49% mai mare decat cel al JPMorgan Chase, institutia financiara cu cele mai bune rezultate din Statele Unite. Profitul JPMorgan, a doua mare banca americana dupa active, a crescut cu 67% in primul trimestru, de la 3,33 miliarde de dolari la 5,56 miliarde de dolari. Bank of America, ce mai mare banca din SUA, a raportat o scadere de 37,5% a profitului net in primul trimestru, la doua miliarde de dolari.

ICBC a acordat imprumuturi de 273 miliarde de yuani (42 miliarde de dolari) in primul trimestru, iar soldul creditelor a ajuns la 7.060 miliarde de yuani (1.086 miliarde de dolari).

Spre comparatie, profitul net al nemtilor de la Deutsche Bank a crescut cu 17% in primul trimestru, la 2,1 miliarde de euro, peste asteptarile analistilor, ca urmare a rezultatelor record la diviziile de credite de consum si de administrare a activelor.

Rezultatul pentru primele trei luni este al doilea profit trimestrial ca valoare din istoria Deutsche Bank si a depasit estimarile analistilor, de 1,8 miliarde de euro.

Directorul general al bancii, Josef Ackermann, conteaza pe achizitii ca Deutsche Postbank si rezultatele operatiunilor de investment banking pentru a majora profitul operational inainte de taxe la zece miliarde de euro in acest an.

Cum se explica profitul bun al germanilor? "Creditele de consum si administrarea activelor au avut rezultate foarte bune, sustinute de achizitii. Acum cred ca obiectivul pentru acest an chiar ar putea fi atins daca situatia economica ramane relativ buna", a afirmat Christian Hamann, analist la compania Hamburger Sparkasse.

Cum sta cea mai mare banca din Romania

Profitul net al grupului BCR a scazut in primul trimestru de 3,2 ori, la 76,1 milioane lei (18,1 milioane euro), pe fondul mentinerii unor costuri ridicate cu provizioanele, reducerii veniturilor din dobanzi in principal din cauza OUG 50 si cresterii cheltuielilor cu personalul.

BCR a inregistrat in primul trimestru un profit net consolidat dupa impozitare si interesele minoritare, dupa ce in ultimele trei luni ale anului trecut a raportat o pierdere de 29,5 milioane de lei. In perioada ianuarie-martie 2010 grupul a obtinut un castig net de 243 milioane de lei.

"Cheltuiala neta cu provizioanele de risc pentru imprumuturi si avansuri a totalizat 457,4 milioane lei, in crestere cu numai 0,2% fata de primul trimestru din 2010 si a evoluat conform asteptarilor luand in considerare in special faptul ca atat segmentul persoanelor fizice cat si al companiilor au continuat sa se confrunte cu conditii dificile de piata. Segmentul companiilor, in special, a contribuit semnificativ la volumul creditelor neperformante in primele trei luni", se arata intr-un comunicat al BCR.

BCR, cea mai mare banca de pe piata locala, a vandut, in perioada septembrie 2010 - martie 2011, credite negarantate in valoare de 182,6 milioane de euro, timp in care rata imprumuturilor neperformante din banca s-a mentinut la 16,8%, cu aproximativ 4 puncte procentuale mai mare decat media sistemului bancar, de circa 12%.

Operatiunea "Renegocierea Salariului": Cum si in ce fel?

Cum ne renegociem salariul pe timp de criza financiara? Iata sase pasi utili in vederea realizarii acestui important demers.


1. Mergeti la negocieri dupa ce ati realizat un proiect vital pentru firma

Potrivit EVZ, momentul negocierii salariului trebuie sa fie bine dozat. Sunteti in masura sa "ridicati pretentii"? "Du-te la negociere dupa o perioada de munca sustinuta", ne sfatuieste Bogdana Zinca, consultant Resurse Umane.

2. Documentati-va in privinta beneficiilor pe care vi le poate oferi firma

"Nu cere mai mult decat iti poate oferi compania", spune o vorba. Cum puteti fi evaluat si rasplatit? Care este cuantumul? Trebuie sa cunoasteti aceste lucruri, inainte de a va "arunca" intr-o renegociere a salariului.

3. Stire: Nu sunteti indispensabil

Adoptati o atitudine ferma si fiti stapan pe dumneavoastra. "Nu conditionati statutul pe care il detineti in cadrul companiei", atentioneaza aceeasi Bogdana Zinca.

4. Negociati cu superiorul dvs. direct

Nu apelati la intermediari. Negociati-va salariul cu seful. El este cel in masura sa va aprecieze munca si mai ales sa va rasplateasca pe masura.

5. Are sefu' timp de negocieri?

Nu fiti stresant. Inainte de a va angaja intr-o discutie, asigurati-va ca seful are timp sa va asculte. Un moment prost ales poate fi sinonim nu cu o majorare a salariului, ci cu o diminuare sau chiar excludere din colectiv. Tineti minte cand luam 9,50 la o teza si vroiam 10? Mergeam la profesor pentru "renegociere". In acel moment, puteam obtine o nota mai mare sau dimpotriva, mai mica decat cea existenta. Prezentati-va in fata angajatorului cu un discurs bine cladit.

6. Propria experienta, propria invatare

Daca v-ati mai renegociat salariul, invatati din greselile facute in trecut si incercati sa nu le mai repetati. Cum ati putea sa-l convingeti pe patron sa va ofera o plata mai sustinuta? Prin bun simt si mare responsabilitate.

Succes!

marți, 26 aprilie 2011

Cum e sa fii platit cu 600 $ pentru o fotografie

Este fotojurnalist pentru publicatii precum The Associated Press, CBS News din New York, a colaborat cu National Geographic si Reuters si are aproape 20 de ani de experienta in domeniu. Americanul Dean C.K. Cox (foto) a discutat cu Wall-Street.ro despre experienta sa, a oferit sfaturi pentru incepatori dar si cei avansati in fotografie si fotojurnalism si a dezvaluit unele comisioane primite pentru munca sa.

Pasiunea lui Dean Cox pentru fotografie s-a nascut inca din adolescenta astfel incat a studiat fotojurnalismul si fotografia documentara la London College of Communication. Dupa ce a colaborat cu mai multe reviste si ziare de pe print, in 2003 s-a decis sa devina fotojurnalist freelancer.

In prima faza, Dean Cox a lucrat pe un Pentax K1000 cu un obiectiv de 50mm. “Fotografiezi cu ce ai la indemana. Daca surprinzi ‘o faza’ undeva, deseori o fotografie facuta chiar si cu telefonul mobil poate fi excelenta”, spune el. Ulterior a dorit sa achizitioneze aparatura mai performanta si si-a achizitionat un Nikon N8008 pe film, la mana a doua. Din acel punct, fotojurnalistul american a achizitionat in special aparate Nikon, cu exceptia unui Hasselblad pe film pe care l-a cumparat in urma cu cativa ani. “Adevarata investitie pe care am facut-o in cariera mea a fost in achizitionarea a doua body-uri Nikon D1X, trei obiective, un flash si accesorii. Fiecare corp al aparatelor a costat circa 5.000 $”, spune el.

In prezent fotojurnalistul foloseste Nikon D300 si D7000. “Am ales corpuri mai mici pentru ca nu vreau sa ies in evidenta in multime. Ba chiar am sters sigla Nikon de pe camere si folosesc un strap-on fara nume, sa par amator. Astfel, in locuri mai ‘dubioase’, ma strecor mai usor”, spune el. Dean Cox foloseste obiective mai mici – 17-55mm f2.8, 50mm f1.8 si f1.4, 200mm f2.8. Aproape niciodata nu foloseste flash-ul si nici trepiedul. “Am achizitionat D7000 pentru ca am inceput sa fac si story-uri video, pentru care sunt nevoit, intr-adevar, sa folosesc trepiedul”. Pentru proiecte speciale el foloseste Hasselblad, pentru care prefera doua obiective – 80mm si 150mm. “Per total, cred ca echipamentul meu se ridica la o valoare de 15-20.000 dolari. Dar mult mai valoroase sunt fotografiile mele pe care le pot revinde pe parcursul intregii mele vieti”, spune el.

Care este investitia minima pentru a face fotojurnalism profesional

In functie de story-urile pe care vrei sa le acoperi, investitia poate fii de zeci de mii de euro (in cazul fotojurnalistilor de sport, de exemplu), acestia avand nevoie de obiective si aparate foarte performante. “Pentru fotojurnalistii de documentare este mai ieftin dar un minim ar trebui sa fie undeva la 5.000 dolari. Nu trebuie sa uitam laptop, programe de editare care sunt si ele scumpe. Sa nu uitam insa ca nu o camera scumpa il face pe om fotograf ci profesionalismul, felul in care comunici cu oamenii, sa iti intelegi si sa te pui in pielea celor pe care ii fotografiezi este mult mai important”, spune el.

Cat de dificil este sa convingi publicatiile mari sa achizitioneze fotografii

Fotojurnalismul este o industrie foarte competitiva, mai ales pe masura ce camerele foto performante devin din ce in ce mai accesibile si amatorii realizeaza fotografii pe care apoi le ofera gratuit, spune Dean Cox. Mai mult de atat, piata editoriala se micsoreaza – print-ul este in scadere si investitiile in fotografie se reduc proportional, publicatiile incepand sa achizitioneze fotografii din ce in ce mai ieftine. Si atunci, ce trebuie sa faca un fotojurnalist? “Trebuie sa fotografiezi diferit fata de altii, sa gasesti subiecte diferite si unghiuri altfel. Trebuie ca fiecare fotografie sa aiba o poveste a ei, independent de text. Imi consum mult timp dialogand cu redactori sefi sau editori, lucru care nu imi place intrucat imi ‘mananca’ din timpul necesar fotografierii propriu-zise”, spune Cox.

Cat se castiga din aceasta meserie? Depinde. Unele reviste sau ziare platesc “la zi, acoperind toate cheltuielile fotografului”. De exemplu, o zi de munca pentru New York Times se plateste intre 200 – 500 dolari, in functie de locul unde fotografiezi si ce anume trebuie sa surprinzi. Revistele pot plati si mai mult. Website-urile platesc incepand cu 50 $/fotografie insa Dean Cox a vandut catre Time Magazin, Vogue Italia, LeMonde si altele poze cu peste 600 $ bucata.

Un intreg story pe print poate sa iti aduca venituri de 2.000-3.000 $, in timp ce acelasi story pe online poate sa iti aduca doar 500 $, spune el. “Nu stii niciodata cat o sa primesti, tine si de capacitatile tale de a negocia, de portofoliul si renumele tau. In prezent castig din mai multe surse – am cereri de la clienti mai vechi si apoi vand parte din fotografii pe diferite site-uri de stocare, de asemenea lucrez permanent pentru EurasiaNet.org, un site de stiri ce acopera Asia Centrala si Caucaz, precum si din expozitii si training-uri sustinute in lume.

Ponturi pentru a convinge editorii sa iti publice fotografiile

Atunci cand intra in contact cu noi clienti, in prima faza Dean Cox ii abordeaza pe email apoi, la cateva zile distanta, telefoneaza si ulterior, daca este posibil, se intalneste fata in fata cu editorii respectivi. “Este foarte, foarte important sa ai contact personal cu cei ce decid daca publica sau nu anumite fotografii. Este crucial ca ei sa iti vada pasiunea pentru fotojurnalism, pentru munca depusa, sa le arati parte din ceea ce realizezi”, spune el.

De exemplu, pentru a publica la National Geographic, Dean Cox a fost nevoit sa trimita mai multe mail-uri, sa sune si sa se intalneasca personal cu cei de acolo. “Nu a fost deloc usor, a trebuit sa le dovedesc ca sunt capabil sa acopar nu un singur story, ci mai multe si abia pe la al treilea au decis sa colaboram”, povesteste el.

Ponturi pentru tineri fotojurnalisti

“Fotografiati o poveste emotionanta care sa atinga sufletul oamenilor si sa ii faca sa aiba reactii. Zonele de conflict nu garanteaza succes, si nici daca o sa calatoriti in zone indepartate unde oameni sufera. E foarte important sa intelegi subiectele pe care le fotografiezi, daca sunt oameni trebuie neaparat sa comunici inainte cu ei, sa empatizezi, sa ai rabdare si sa zambesti. Abia atunci vor putea fi naturali in fata camerei”, spune Dean Cox care subliniaza ca pentru o singura fotografie reusita discuta uneori cu subiectul chiar si o ora, se imprieteneste cu el sau ea.

Dean Cox spune ca, la toate cursurile la care a participat, i-a sfatuit pe cei prezenti sa isi caute o poveste interesanta aproape de locul in care traiesc si sa o descrie prin fotografii pe parcursul unui an intreg. “Deseori subiecte foarte interesante se afla chiar sub nasul nostru – trebuie doar sa ne ridicam privirea din pamant. De asemenea, este important sa nu incepem sa fotografiem gandindu-ne la faima, glorie sau premii si bani. Ultimul lucru la care trebuie sa te gandesti este ca vrei sa castigi un premiu Pulitzer”, spune el.

Plusuri si minusuri in a fi fotojurnalist

Dean Cox considera ca are “cel mai frumos job posibil”, desi nu este unul usor. “Uneori poate fi obositor dar treci prin experiente de viata incredibile, iti faci noi prieteni, treci prin dificultati dar te bucuri enorm cand reusesti sa publici o fotografie reusita. Mai mult, cred ca se poate trai decent din fotojurnalism”, spune el. “Nu voi fi niciodata milionar din aceasta profesie, dar nu asta ma intereseaza”.

Cel mai greu lucru pentru Dean Cox este sa fie departe de familie (in prezent Dean Cox este casatorit si locuieste in Suedia, avand doua fete – n.r.) dar “intoarcerea ma face sa fiu cel mai fericit om”.

El povesteste ca a trecut prin intamplari unde adrenalina urca la nivel periculos – a asistat la raiduri ale politiei, s-au indreptat arme asupra lui in Praga, viata i-a fost pusa in pericol in Kyrgyzstan anul trecut, a fost ridicat pe sus si aruncat la pamant de forte ale Serviciilor Secrete SUA, a fost batut si calcat in picioare de oameni nervosi si muscat de caini, a fost urmarit de KGB in Belarus.

Recent, fotojurnalistul Chris Hondros din New York a murit alaturi de un coleg in Libia. “Mi-a fost prieten si a fost un bun fotojurnalist”, spune Dean Cox.

Pe langa anumite serii de fotografii proprii, Dean C.K.Cox apreciaza munca lui Ed Kashi, Alex Webb sau Philip Jones Griffths.

“Ca ultime cuvinte pentru acest material as vrea sa apar meseria de fotojurnalist. Este pacat ca foarte multe fotografii nu sunt vazute de multi oameni. Cred ca multi editori si publisheri neglijeaza fotojurnalismul si nu ofera credit celor ce isi pun in pericol insasi viata pentru o fotografie care spune o poveste deseori incredibila”.

duminică, 24 aprilie 2011

Ce afacere sa-ti faci ca sa produci bani in criza!

Indiferent daca este criza sau nu, aparatele electrocasnice, masinile, obiecte casnice, incaltamintea, etc., se strica vrand-nevrand si trebuie reparate. Un astfel de tip de afacere merge cu atat mai mult in timp de criza, deoarece in vremuri bune oamenii si-ar putea permite sa inlocuiasca obiectele stricate cu unele noi. Dar pe vremuri grele reparatia este mai avantajoasa deoarece costa mai putin decat inlocuirea produsului.

Criza financiara pe care o traversam ii obliga pe cei mai multi sa taie cheltuielile, sa caute produse cu preturi mai mici si sa amane achizitiile costisitoare. Drept urmare, se dezvolta un nou tip de afaceri, care vin in intampinarea noilor nevoi ale consumatorilor. In acest fel, criza poate fi o oportunitate pentru antreprenorii care urmaresc evolutia pietei.


Daca vrei sa investesti in aceasta perioada tulbure din punct de vedere economic si te intereseaza  o afacere pe termen lung, care sa-ti aduca profituri decente si in mod constant , si nu cauti imbogatirea peste noapte, consultantii au cateva sugestii.

    * Servicii/reparatii
    * Magazinele cu pret unic
    * Produsele de lux
    * Agroturismul
    * Recuperarea datoriilor
    * Firmele de servicii funerare

7 pasi pentru o negociere reusita

Un negociator bun obtine intotdeauna ceea ce si-a propus si stie sa stabileasca, la final, un parteneriat de lunga durata. Specialistii spun ca o negociere reusita este ca un joc din care ambii parteneri au castigat ceva. Dar cati negociatori respecta regulile si mai ales ce inseamna un negociator performant?

Urmati 7 pasi pentru o negociere reusita:

1. Pregatiti negocierea si fisa de negociere

Pregatirea in mod temeinic a unei negocieri influenteaza 70-80% din rezultat. Trebuie sa va ganditi inainte de a va prezenta la discutie cine este adversarul dumneavoastra, ce doreste sa obtina, care sunt obiectivele acestuia si ce asteptari are de la dumneavoastra.

In acest sens, pregatiti fisa de negociere. Punctele stabilite va vor ghida pe tot parcursul intalnirii.

Fisa de negociere cuprinde:

    * Pregatirea strategica   stabilirea obiectivelor pentru intalnire.

    * Pregatirea fizica   stabilirea modului in care va veti imbraca, accesoriile (ceas, geanta, agenda, pliante, prezentari etc.).

    * Pregatirea psihica   atitudinea pe care trebuie sa o adoptati in timpul intalnirii; astfel, evitati eventualele izbucniri emotionale atunci cand apar presiuni.

    *  Definirea obiectivelor negociate (stabiliti maximum doua).

    * Stabilirea persoanelor-cheie cu care veti negocia.

    * Identificarea diferentelor pe care urmeaza sa le negociati (ce a acceptat partenerul dumneavoastra de negociere din oferta initiala si ce nu a acceptat).

    *  Lucrurile pe care trebuie sa le realizati obligatoriu si nevoile optionale.

    * Ce v-ar placea sa obtineti, dar nu este vital pentru intelegerea finala.


2. Axati-va pe discutie si imbracati-va confortabil.

In timpul negocierii, detasati-va de felul in care arata interlocutorul si axati-va strict pe
discutie si pe ceea ce doriti sa obtineti. Imbracati-va confortabil si adecvat intalnirii (ganditi-va ce asteptari are partenerul de negociere in aceasta privinta); altfel, nu veti fi detasat si nu veti  functiona  la parametrii maximi.

3. Stabiliti obiectivele negocierii - Ce doriti sa obtineti?

Obiectivele negocierii se traduc cel mai bine prin ceea ce doriti sa obtineti. Faceti o lista a acestora si respectati-o cu strictete. De obicei, in fruntea listei de obiective se afla profitul. Insa de aici deriva o serie de alte obiective l a fel de importante pentru organizatia dumneavoastra.

Orientati-va catre cele pe termen lung. Uneori, e mai convenabil sa va multumiti cu ceva mai putin, dar in schimb sa va imbunatatiti relatia cu partenerul de afaceri.

4. Tineti cont de interesele partenerului de discutie.

Ca negociator performant, tineti cont de interesele partenerului de discutie si de faptul ca negocierea nu se incheie dupa semnarea contractului. De multe ori, negociatorii sunt tenta ti sa vada doar propriul interes si sa nu tina cont si de obiectivele celuilalt. De aici, apare lipsa de flexibilitate. Fiti rezonabil! Opriti-va din a castiga la momentul potrivit, lasand loc interesului comun.

5. Oferiti solutii creative

Renuntati la stilul de negociere tranzac tional care aduce doar castigul imediat. Propuneti solutii creative. Exemplu: oferiti-i partenerului de negociere sprijinul in atingerea obiectivelor de rentabilitate prin alte mijloace   promovarea produselor (astfel va avea un rulaj mai bun), promotii (pentru cresterea vanzarilor pe o perioada de timp). Sunt mai multe solutii disponibile in afara celei de a negocia pretul sau discountul si termenul de plata.

6. Studiati in cel mai mic amanunt ceea ce doriti sa cumparati sau sa vindeti.

Ca negociator este important s a cunoasteti in cel mai mic amanunt ce cumparati sau ce vindeti pornind de la cost management, adic a de la costul real al produsului. Puteti folosi drept surse alti furnizori, vizitele directe la locul unde se pot vedea procesul de productie, parametrii de calitate, respectarea normelor europene. Informati-va despre ceea ce se intampla in piata pe segmentul pe care va desfasurati activitatea si mai ales despre oferta concurentei.

7. Intelegerea finala

Pentru intelegerea finala, trebuie indeplinite, de ambele parti, toate nevoile obligatorii, dar si cateva dintre cele optionale. Numai asa, in final, castigul va fi reciproc. Cautati mereu castigul reciproc si respectati valorile companiei partenere.

Negocierea reusita este aceea in urma careia negociatorii obtin ceea ce si-au propus.
Nerealizarea obiectivelor este consecinta unei negocieri esuate. Riscurile sunt: pierderile materiale imediate, dar si deteriorarea relatiilor cu partenerii.

sâmbătă, 23 aprilie 2011

O zi din viata unui manager

Se trezeste mai devreme de ora 6, locuieste aproape de sediul bancii, iar la ora 7 este deja in biroul sau din apropiere de Piata Victoriei. Asa incepe o zi din viata lui Laszlo Diosi, bancherul care acum cinci ani a renuntat la Ungaria pentru a prelua conducerea subsidiarei locale a OTP Bank.

Laszlo Diosi ajunge la birou la ora 7, fiind printre primele persoane care intra in banca si isi termina ziua intre orele 20 si 22. Dimineata nu mananca, dar bea un espresso si ia vitamine. Primele doua ore ale diminetii sunt in general linistite, povesteste Diosi, mentionand ca profita de aceasta perioada pentru a-si procesa ideile. Totodata, dimineata, seful OTP citeste ziarele si presa online.

Linistea din biroul bancherului de la OTP este, curand, preschimbata intr-un cadru de intalniri si discutii.

Imi petrec majoritatea timpului la mine in birou pentru ca este transparent si racoros, iar intalnirile sunt mai scurte din cauza temperaturii”, afirma amuzat Diosi. “Incerc sa limitez intalnirile, dar intarzieri de la 10 minute pana la o ora pot sa apara in agenda mea pentru ca nu renunt la calitate pentru viteza. Daca avem de discutat, atunci discutam”, a explicat el.

Principala sarcina a lui Laszlo Diosi, ca CEO al OTP Bank Romania, o reprezinta controlul si managementul riscurilor din banca. Astfel, majoritatea activitatilor sale se concentreaza in jurul acestui obiectiv.

Diosi incearca sa isi pastreze o agenda organizata, insa mentioneaza ca exista si zile in care agenda este data peste cap de alte sarcini
In total, intr-o saptamana am aproape 50 de intalniri si discutii. Practic, ma intalnesc si discut cu aproape toata lumea din banca”, sustine bancherul de la OTP.

Marti este ziua in care seful OTP are intalniri cu adjunctii sai, miercurea este o zi dedicata intalnirilor cu managementul bancii, comitetul de risc sau cu conducerea altor divizii din banca. Agenda de joi a bancherului este ocupata cu aproximativ 20 de intalniri cu persoane din banca a cate 30 de minute fiecare.

Pranzul este inlocuit din agenda bancherului de un alt espresso, iar finalul zilei este ocupat cu verificarea e-mailului. "Primesc zilnic aproximativ 200 de e-mailuri pe care le verific, in general, dupa ora 19, dupa care ma duc acasa, intre orele 20 si 22", explica Diosi.

Bancherul aflat la conducerea subsidiarei locale a grupului ungar OTP a inceput in urma cu un an sa invete limba romana.

"Cel mai dificil moment pentru mine apare de trei ori pe saptamana, atunci cand am lectiile de romana pentru ca atunci situatia se schimba si nu mai sunt eu cel care detine controlul. Fiecare lectie dureaza o ora si jumatate, dar am decis sa investesc mai mult in a invata bine limba Romana, iar rezultatele o sa se vada in curand", explica seful OTP.

Diosi pune accent si pe timpul sa liber, desi limitat, pe care incearca sa il foloseasca pentru a se relanxa. Nu ii place sa fie deranjat in timpul liber, decat daca este urgent, iar in acest caz cel mai bine este sa fie cautat printr-un sms. "Cand nu sunt la birou prefer sa fiu deconectat, iar cand sunt la birou, atunci sunt acolo 150%. Colegii mei stiu ca cel mai bine este sa imi dea un sms pentru a ma suna nu este o varianta buna", afirma bancherul. Seara, Diosi se relaxeaza fumand un trabuc sau prefera chiar sa se joace pe calculator.

Laszlo Diosi a preluat conducerea OTP Bank Romania in primavara anului 2007, dupa ce anterior s-a aflat la conducerea diviziei de retail din cadrul subsidiarei locale a OTP.

joi, 21 aprilie 2011

MOL ia in concesiune o parte din petrolul Romaniei

Grupul MOL va scotoci dupa petrol romanesc in apropierea granitei cu Ungaria. Compania a incheiat acorduri de concesiune cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale din Romania pentru trei perimetre de explorare, arata Hotnews.

Dreptul de exploatare a fost castigat inca de anul trecut de un consortiu format din MOL si Expert Petroleum, insa cea mai mare cota de participare, respectiv 70%, este detinuta de MOL.
In total au fost concesionati 3.434 kilometri patrati pe o perioada initiala de trei ani si o faza optionala de trei ani. Programul de lucrari cuprinde masuratori seismice 2D si 3D, urmate de foraje. Pe langa un potential bun de petrol si gaze, unele perimetre au si potential de resurse neconventionale.
"Grupul MOL are planuri de investitii pe termen lung in Romania. Derularea proiectelor de Upstream in Romania este in deplina concordanta cu procesul de dezvoltare a retelei noastre de benzinarii si a facilitatilor logistice", a declarat Szabolcs Ferencz, CEO MOL Romania.
MOL este o companie ungureasca, detinatoare a 5 rafinarii in Ungaria, Slovacia, Croatia si Italia. De asemenea, sub sigla MOL se afla peste 1600 benzinarii in Europa, din care 126 in Romania.

Contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate

OUG nr. 58/2010 astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 82/2010 nu contine prevederi referitoare la contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate in cazul veniturilor din drepturi de autor este reglementata de Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate daca nu realizeaza concomitent si:

a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) venituri impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit;

c) venituri din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);

d) indemnizatii de somaj;

e) venituri din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;

f) venituri care sunt neimpozabile;

g) venituri din pensii pâna la limita supusa impozitului pe venit.

In cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai sus, contributia se plateste de catre beneficiar in baza art. 259 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in sanatate, potrivit caruia,  persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea [...], sunt obligate sa comunice direct Casei de asigurari alese veniturile, pe baza declaratiei de asigurare, in vederea stabilirii si achitarii contributiei la asigurarile sociale de sanatate.

miercuri, 20 aprilie 2011

Afaceri din magiun de 2 milioane de euro pe an!



Un produs protejat pe plan national si din primavara pe intreg continentul isi incearca norocul peste granita! Deocamdata in cateva magazine din Nisa, in Franta.

Reteta? Uluitoare prin simplitatea ei: se iau cinci kilograme de prune, se pun la fiert in apa la foc mic. Dupa cateva ore, produsul finit cantareste doar un kilogram.

Doua femei stau in spatele afacerii cu magiun de Topoloveni. Si spun ca produsul lor are un singur secret. Nu contine conservanti si aditivi si este promovat ca atare.

Afla povestea lor din video atasat!

Populatia si firmele au investit mai mult in strainatate in 2010

Valoarea investitiilor directe ale nerezidentilor in strainatate era in septembrie de 1,1 miliarde de euro, in crestere cu aproape 15% fata de finele anului trecut, in contextul majorarii participatiilor la capital cu aproape 34%, la 415,5 milioane de euro.
Investitiile de portofoliu realizate de populatie si firme in strainatate au avansat in primele noua luni cu 16%, la 1,38 miliarde de euro, in conditiile in care valoarea portofoliilor de actiuni a urcat cu 34%, la 541,7 milioane de euro.

Potrivit BNR, investitia straina directa reprezinta o relatie investitionala de durata, intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta si implica, de regula, exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit. Sunt considerate investitii straine directe capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.

Investitiile directe ale rezidentilor in strainatate includ participatiile la capital si alte capitaluri, in timp ce investitiile de portofoliu se refera la portofoliile de obligatiuni, actiuni si de instrumente ale pietei monetare (certificate de depozit, titluri de stat, etc.). Totodata, nerezidentii detin in strainatate si alte investitii, inclusiv imprumuturi pe termen scurt si lung, depozite si numerar.

Evolutia investitiilor directe si de portofoliu realizate de populatia si firmele din Romania difera semnificativ in trimestrul al treilea comparativ cu cea din primele noua luni.

Astfel, investitiile directe in strainatate au scazut in septembrie cu 18% fata de iunie, pe fondul reducerii cu 21% a participatiilor la capital. Totodata, valoarea investitiilor de portofoliu s-a diminuat cu 3,4%, in contextul declinului de 27,3% inregistrat pe segmentul actiunilor, care a fost compensat partial de avansul portofoliului de obligatiuni, de 33,3%, la 792,9 milioane de euro.

Per total, activele Romaniei totalizau in septembrie 49,76 miliarde de euro, cu 13,85% mai mari comparativ cu decembrie 2009, in conditiile in care includ, pe langa investitiile directe, cele de portofoliu si alte investitii, si activele de rezerva ale BNR, in valoare de 35,78 miliarde de euro.

Pe partea de pasive, soldul a urcat cu 7,75% in primele noua luni, la 126,56 miliarde de euro, in contextul avansului de peste 12% inregistrat de investitiile de portofoliu si imprumuturile pe termen lung, pana la 5,5 miliarde de euro si, respectiv, 50,2 miliarde de euro.

Valoarea totala a imprumuturilor date de straini in Romania era in septembrie de 55,7 miliarde de euro, dintre care cele pe termen scurt insumau 5,56 miliarde de euro, cu 19% mai mari decat la sfarsitul anului trecut.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania se situau in septembrie la nivelul de 51,7 miliarde de euro, cu 3,5% peste nivelul din decembrie 2009.

Valoarea investitiilor realizate de straini in instrumente ale pietei monetare din Romania a atins in septembrie maximul record de 1,15 miliarde de euro, nivel aproape dublu comparativ cu cel din decembrie 2009.

Alegeti serviciile de webdesign!

Domeniul internetului, chiar si in Romania, a continuat sa creasca in perioada de recesiune. O crestere franata de dificultatile financiare ale firmelor si investitorilor, ramane totusi o evolutie, in contextul in care majoritatea sectoarelor au involuat.

Deoarece internetul in Romania nu este o piata matura, ajunsa la saturatie, ca in statele dezvoltate Europene. Potentialul este inca ridicat, internetul reprezentand inca ceea ce acum 18   20 insemna pamantul pentru un intreprinzator cu simtul banului.

Ceea ce este cu adevarat seducator daca alegeti aceasta afacere este ca puteti castiga oricat de mult, plecand de la investitii minime.  The sky s the limit  spuneau (si inca spun) americanii. In acest caz, singurele limite sunt date de creativitatea si de spiritul dumneavoastra de afaceri.

 Bine, dar eu nu am cunostinte de webdesign . Cunostintele de webdesign constituie o cerinta preferabila, dar nu obligatorie pentru succesul afacerii. Nu uitati: dumneavoastra sunteti dezvoltatorul afacerii, nu si webdesigner-ul. Chiar presupunand ca stapaniti excelent domeniul, daca gestionati bine afacerea ati putea ajunge, in scurt timp, sa aveti clienti cat pentru o armata de webdesigner-i. Cunostintele va ajuta, intr-adevar, pentru a stabili coordonatele generale, strategia afacerii, detaliile ofertei si pentru a avea control asupra calitatii serviciilor oferite. Daca nu aveti deja astfel de cunostinte, va puteti insusi rapid notiunile de baza in domeniu, calea cea mai facila fiind apelarea la un curs de specialitate. Ideea este sa apelati la ajutor de specialitate atat cat este necesar pentru a ajunge in acel punct din care veti putea progresa singur(a).

Investitii necesare   in acest caz, investitiile sunt foarte reduse. Va sunt necesare:

-    un sistem de operare nu foarte performant, dar nici basic (sistem pe care probabil ca deja il aveti);
-    licente pentru aplicatiile utilizate (Dreamweaver pentru programare, Photoshop pentru grafica ar fi un minim necesar);
-    cheltuieli pentru o pregatire minima in domeniu, daca nu o aveti deja;
-    domeniu si gazduire pentru site-ul propriu; cheltuieli pentru crearea si optimizarea sa, daca nu vi-l construiti singur(a).

In privinta platii webdesigner-ilor, nu va faceti probleme: se merge pe baza de contract de colaborare.

Dificultatile principale ale afacerii sunt la inceput: cum va faceti cunoscut si cum castigati increderea clientilor. Cum realizati aceste lucruri? Prin sistemul de relatii si prin SEO (optimizare   Search Engine Optimization) obtineti vizibilitatea. Increderea potentialilor clienti o veti castiga dupa crearea si trecerea in portofoliu a primelor site-uri.

"Daca este asa de simplu iar costurile asa de mici, webdesigner-ii ofera aceste servicii direct, doar pe cont propriu. De ce ar mai lasa o parte din bani firmei?"

Exista si webdesigner-i care lucreaza direct cu clientii, dar multi nu fac asa. De ce?

Pur si simplu fiindca unii dintre ei nu au suficient spirit intreprinzator si viziune asupra afacerii, fiindca nu reusesc sa imbrace totul intr-o forma vandabila, sa-si creeze o oferta si sa-si gaseasca singuri clienti, chiar daca, din punct de vedere tehnic, pot fi profesionisti de top.

Fii online ca sa-ti reduci costurile de promovare!

Una dintre cerintele esentiale dezvoltarii unei afaceri profitabile este prezenta pe internet. Intr-o lume in care suntem asaltati de informatie si in mod specific de reclame, impactul acestora este firesc sa scada: potentialul client este mai inclinat sa caute online informatiile necesare, atunci cand are nevoie de ele, decat sa actioneze urmare a ascultarii/ vizualizarii unei reclame.

In plus   si tocmai acest aspect este cel care ne intereseaza primordial pe noi aici   promovarea online a produselor si/ sau a serviciilor este mult mai putin costisitoare, mult mai ieftina decat cea prin canalele traditionale.

Cu atat mai mult utilizand mediul online vei face economii substantiale la costurile de promovare, cu cat doresti sa te extinzi, tintesti spre noi piete interne sau, de ce nu, externe. O astfel de strategie de dezvoltare ar fi foarte costisitoare financiar folosind canalele traditionale de comunicare si promovare, dar prin internet costul este redus dramatic iar eficienta va fi mai ridicata (Eficienta promovarii prin internet depinde, atunci cand o comparam cu cea prin canalele clasice, de produsele/ serviciile oferite si, in primul rand, de segmentele   tinta de clienti. Aceasta eficienta este in zilele noastre superioara, in general, celei specifice altor canale).

Daca te gandesti sa dezvolti un proiect strict pe internet, spune  Da!  magazinului online! Un magazin online presupune o investitie minima si, in plus, nu esti nevoit sa-ti faci stocuri dinainte: te poti aproviziona pe masura ce comenzile vin! Alege produse cu priza la clientii tineri, deoarece majoritatea internautilor au varste pana in 40 de ani.
Topul produselor care transforma un magazin online intr-o afacere de succes include: electronicele (calculatoare, laptop-uri, camere foto si video, telefoane mobile etc.), articolele sportive si pentru recreere, incaltamintea, cartile.

marți, 19 aprilie 2011

Drama proprietarilor de pensiuni!

De ce nu pot lua studentii credite. Cine este de vina?

Studentii romani nu pot contracta credite pentru finantarea studiilor intrucat nu exista o evaluare a facultatilor si siguranta ca la absolvire vor fi suficient de pregatiti ca sa aplice pentru un loc de munca in domeniul studiat, afirma directorul de retea si vanzari al OTP Bank, Gabriel Cretu.

"Am vrea sa dam credite si la studenti, dar la cat de multi studenti sunt si cati studenti ar trebui sa fie ... este o mare discutie. Ne-am umplut de studenti si pe de alta parte absolventii facultatilor nu stiu sa scrie cu litere de mana. Sunt foarte multe universitati si atunci problema este ca nu sunt gradate. Nu este ca in SUA, unde daca termini o anumita facultate automat intri intr-un anumit segment, te angajezi la un anumit loc de munca", a spus Cretu, potrivit Mediafax.

El a aratat ca facultatile din Romania nu sunt clasificate si de aceea nu se poate miza pe faptul ca un student care termina un anumit program de studii este bun din punct de vedere profesional.

"Ei practic nu stiu mare lucru cand termina facultatea si atunci cum sa le dai un credit? Termina Facultatea de Automatica de la Politehnica si lucreaza in publicitate sau termina ASE-ul si se angajeaza la Coca-Cola pe distributie. Pana nu se va normaliza fluxul gimnaziu-liceu-facultate-loc de munca risti sa nu ti se plateasca creditul sau sa il plateasca pana la urma parintii si atunci mai bine dai direct parintilor", considera oficialul OTP Bank Romania.

Astfel, Cretu apreciaza ca principala problema o reprezinta imposibilitatea de a evalua studentii "de succes", adica de a identifica acele persoane care termina o facultate cu banii unei banci si apoi se angajeaza si incep sa ramburseze imprumutul.

Potrivit noii legi a educatiei, studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat prin Agentia de Credite si Burse de Studii. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor. Absolventii care vor practica profesia minimum cinci ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei.

"Toate bancile straine care dau credite, nu acorda sumele de bani studentilor ci unei anumite universitati pentru finalizarea studiilor. Banca respectiva finanteaza succesul candidatului. La noi succesul candidatului absolvent este greu de previzionat, nu putem sti daca un absolvent isi gaseste loc de munca", a continuat Cretu.

Directorul OTP a explicat ca evolutia de dupa absolvirea facultatii nu este predictibila si de aceea bancile ar trebui sa ceara garantii, care la final vor fi furnizate tot de parinti.

In plus, Cretu considera ca sumele necesare finalizarii unor studii nu sunt deocamdata ridicate in Romania, situandu-se in jurul a 1.000 de euro pe an, iar mentalitatea romanilor implica o legatura mult mai mare intre parinti si copii in ceea ce priveste sustinerea la universitate.

Pe de alta parte, intrebat care sunt la momentul de fata segmentele de nisa cu potential, Cretu a raspuns: "clientul bun-platnic".

"Bunul platnic este o nisa pentru ca deja avem un istoric al bunului platnic si vedem ca a rambursat un credit pana la final, ca stie ce inseamna un card de credit sau o datorie pe termen lung, sau ca este in proces de rambursare a unui imprumut pe 30 de ani, i-a parcurs pe primii sapte fara intarzieri mai mari de 1-2 zile", a continuat oficialul OTP Bank Romania.

In concluzie, Cretu recunoaste ca este mai usor pentru o persoana care a avut un credit sa ia un nou imprumut decat pentru un client care nu are nicio datorie, dar nici istoric.

"Este vorba de predictibilitatea comportamentului. Gradul de indatorare este matematica, dar problema este daca imi da sau nu banii inapoi", a explicat directorul de retea si vanzari al OTP Bank Romania.

Totodata, Simona Stanciu, director adjunct in cadrul diviziei management al produselor de retail, a precizat ca in cadrul unei decizii privind acordarea unui imprumut conteaza istoricul de creditare din ultimii doi ani.

"Din discutiile cu colegii de la risc, analizand profilul clientilor pe care ii avem in portofoliu, am ajuns la concluzia ca ceea ce conteaza este istoricul recent si informatia legata de veniturile recente. Conteaza foarte mult profilul actual al clientului si cum s-a comportat in ultimii doi ani. Si in sens negativ si in sens pozitiv. Un client care a avut sau are un credit, are un profil mai bun de risc decat unul care nu a avut un imprumut", a continuat Stanciu.

Cretu a mentionat ca o persoana bun-platnic poate contracta o suma de bani mai mare decat un client fara nicio datorie.

Referitor la decizia de a contracta un imprumut, Cretu crede ca romanii aleg o banca in principal dupa rata mai mica, dar nu sunt atenti la suma totala de plata sau la dobanda anuala efectiva.

"Unii se mai uita si la valoarea totala platita, dar presiunea pe care o resimtim de la colegii din vanzari este sa facem astfel incat sa fim competitivi pe rata. Aici vine clientul si spune: «la 50.000 euro platesc 120 de euro pe luna, tu cat imi ceri?» «Pai 130 de euro lunar, dar per total platesti mai putin». Dialogul se opreste la 130 fata de 120 de euro", considera Cretu.

In ceea ce priveste imprumuturile in lei, Cretu a spus ca, din cauza dobanzilor inalte, creditele ipotecare in moneda nationala practic nu sunt vandabile in prezent.

"Ca sa putem da un credit profitabil pentru banca in lei trebuie sa avem o dobanda undeva in jurul a 10-12%, ceea ce inseamna o diferenta de circa sapte procente fata de euro si o rata dubla. Astfel, scade si capacitatea de imprumut, iar riscul valutar devine insignifiant in raport cu rata dubla", crede oficialul OTP Bank.

vineri, 15 aprilie 2011

Cinci idei stupide care au generat milioane de dolari

Printre afacerile atipice propuse, se numara pietre pe post de "animale de companie", pagina de internet de un milion de dolari, cartuse reumplute de pustnici, carti de joc vandute online si o casuta postala pentru Mos Craciun.


Ideea suna stupid, dar a atras vanzari geniale. Pietre pe post de "animale de companie". Un designer din California, Gary Dahl, a comercializat asemenea pietre la 3,95 de dolari bucata, incepand cu anul 1957. In mod bizar, Dahl a castigat milioane de dolari din vanzarea pietrelor in cauza, scriu cei de la entrepreneursforchange.com, citati de incont.ro.

In 2005, Alex Tew, un tanar de 21 de ani, a cumparat un site si a reusit sa vanda fiecare pixel de pe homepage cu un dolar. Astfel a castigat primul milion de dolari, cat sa-i ajunga o viata.

Tehnologia si credinta merg mana-n mana. Calugarii de la manastirea Cisterian Abbey din Monroe County au ramas in "pana de tus" la imprimanta. Preturile din zona erau prea mari, asa ca au luat hotararea dumnezeiasca de a-si deschide ei insisi un magazin de reincarcare a cartuselor inkjet. Intr-un singur an, au castigat 2,5 milioane de dolari din reumplerea cartuselor de imprimante.

Phil Blank, un instructor de sala din SUA, a vandut pachete de carti de joc, pe care erau ilustrate diverse exercitii fizice. Intr-un an de la lansare, afacerea a generat 4,7 milioane de dolari.

Byron Reese, un pustiulache din Alaska, a inchiriat o casuta postala si apoi a perceput cate 10 dolari de la parinti pentru a expedia scrisori copiilor "din partea lui Mos Craciun". Copilul a trimis peste 275.000 de scrisori intr-un singur an.

Ai vreo idee stranie, care ar putea aduce un venit? Nu ezita sa o pui in practica!

Contract de audit financiar si de certificare

Incheiat astazi .........................

la .............................................
CODUL MUNCII 2010


I. Partile contractante

 1.1.S.C. ................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul in (localitatea)....................................., str. ..................................... nr. ........, bloc ........, scara ......, etaj ........, apartament ........., judetul/sectorul ......................., avand codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ................................................ si numarul de ordine in registrul comertului ................/............../................, contul numarul ............................, deschis la .................................., telefon .........................................., fax ..........................., reprezentata prin ............................., cu functia de ....................................., in calitate de auditor si

sau

1.1(numele si prenumele) ..................................., cu domiciliul in (localitatea)......................................., str. .................................... nr. ......., bloc ......., scara ......., etaj ......., apartament ........., judetul/sectorul ........................., inscrisa in tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania cu certificat/carnet de membru nr. ..................... din ..........................., avand contul nr. ................ deschis la .................., telefon .................., fax ................................, reprezentata prin............................, cu functia de ............................., in calitate de auditor si

1.2. S.C. ................................................................................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul in (localitatea) ...................................., str. ...................................... nr. ......, bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ........., judetul/sectorul .................................., avand codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ............................ si numarul de ordine in registrul comertului ............../............/..............., contul numarul ..............................., deschis la ................................, telefon ...................................., fax ............................., reprezentata prin .........................., cu functia de ..................................., in calitate de auditat

au convenit sa incheie prezentul contract de audit financiar si de certificare a bilantului contabil cu respectarea urmatoarelor clauze:

 II. Obiectul contractului

 2.1. Efectuarea auditului financiar si de certificare a bilantului contabil in baza O.G. nr. 65/19.08.1994 privind organizarea activitatilor de expertiza contabila si a contabililor autorizati, aprobata si modificata prin Legea nr. 42/24. 05.1995 (M.Of. nr 103/29.05.1995).

2.2. Examinarea profesionala sistematica a activitatilor financiar contabile si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2. Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare(denumirea societatii)

intocmite cu ocazia fuziunii auditatului cu .......................................... , si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2. Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare intocmite cu ocazia divizarii auditatului in societatile(denumirea societatilor rezultate din divizare) ....................... ................................................................., si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2.Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare intocmite cu ocazia incetarii activitatii auditatului cu (denumirea societatii) ..........................., si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

2.3. In scopul imbunatatirii calitatii informatiilor, auditul se va aplica in cursul anului la principalele conturi ale activitatii auditatului, si anume:

a) cumpararile;

b) vanzarile;

c) imobilizarile;

d) stocurile;

e) trezoreria;

f) fluxul de numerar.

2.4. Concluziile auditorului cu privire la activitatile financiarcontabile si la fidelitatea imaginii date de conturile anuale ale acestora vor fi prezentate in „Raportul de audit“ si se vor sprijini pe rezultatele cercetarii acestora in cursul anului, prezentate in anexe, din care nu vor lipsi referiri concrete privind:

a) operatiunile legate de inregistrarea sau modificarea capitalului social sau al patrimoniului propriu;

b) inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia, precum si cuprinderea lor in bilantul contabil;

c) organizarea gestiunilor de valori materiale, precum si a evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale;

d) tinerea la zi a contabilitatii;

e) preluarea corecta in balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta dintre contabilitatea sintetica si cea analitica;

f) intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice si respectarea normelor metodologice cu privire la intocmirea acestuia si a anexelor sale;

g) evaluarea patrimoniului auditatului in conformitate cu reglementarile legale;

h) intocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitatea perioadei respective de raportare;

i) stabilirea, conform dispozitiilor legii, a profitului net si punctul de vedere al auditorului referitor la destinatia acesteia;

j) situatia creditelor si a altor imprumuturi ale auditatului si garantarea acestora;

k) propuneri de masuri care trebuie sa fie avute in vedere de organelle de conducere ale auditatului.

2.5. Rezervele si/sau refuzul de certificare a conturilor vor fi, in prealabil, notificate conducerii auditatului, cu aratarea motivelor si a amploarei impactului asupra societatii acestuia, cu mentionarea explicatiilor si/sau a observatiilor primite.

 III. Termenul contractului

 3.1. Auditul financiar si certificarea bilantului contabil se va efectua in termen de ................... zile de la prezentarea conturilor anuale de catre auditat.

 IV. Pretul contractului

 4.1. Pretul contractului este de (in cifre si litere) ...................................... lei.

4.2. Plata pretului se va face in (numerar, cont curent etc.) ..........................................................., in termen de .................... zile din ziua predarii raportului de catre auditor.

miercuri, 13 aprilie 2011

Contract de Administrare

Contract de administrare
Incheiat astazi .........................
 la .............................................

I. Partile contractante

1.1. In realizarea si dezvoltarea atributiilor administratorilor, prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata), precum si in actul constitutiv, intre:

a) S.C. .............................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. sau Regia autonoma ............................................................................... cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ............................. nr. ......., judet/sector ...................................., având codul unic de inregistrare nr. ............... , atribut fiscal ......................... si numar de ordine in registrulcomertului .................../.................../.................., contul nr. .......................... deschis la ........................, telefon ......................., fax .........................., reprezentata prin ............................, in baza adunarii generale a actionarilor/asociatilor/ordinului/hotarârii nr. ................................. din data de ......................., denumita, in continuare, societatea/regia si

b) Societatea comerciala ................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., de nationalitate (localitatea) .............................., cu sediul in ................................... str. ............................ nr. ........, judetul/sectorul/tara ............................, având codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ......................................... si numar de ordine in registrul comertului ................/................./................., contul nr. .............................. deschis la ........................, telefon ........................., fax ........................, reprezentata prin ...................................... in baza ............................., denumita in continuare administrator

sau

c) Societatea comerciala ............................................... de nationalitate .........................................., cu sediul in (localitatea) ................................................,

str. ............................... nr. ........, judetul/sectorul/tara ......................... având codul unic ................................, atribut fiscal ......................, numar de ordine in registrul comertului .............../............../.............., contul nr. ....................... deschis la ...................., telefon ....................., fax ................................, reprezentata prin .................................., in baza .................................... impreuna cu ..........................., cetatean ......................, domiciliat in (localitatea) ........................... str. ..................... nr. ....., judetul/sectorul ............................., posesor al actului de identitate seria .......... nr. ............... eliberat de .............................. la data de ..........................., denumit in continuare administrator

sau

d) Domnul ..................................., cetatean .........................., domiciliat in (localitatea)

......................................... str. ........................................ nr. ......., bloc ......, scara ......., etaj ......, apartament ......., judetul/sectorul ................., având actul de identitate seria .......... nr. ........................ eliberat de ................... la data de ................., CNP .............................., denumit in continuare administrator

au convenit sa incheie prezentul contract de administrare, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. Obiectul contractului

2.1. In urma acordului de vointa intervenit intre parti, societatea/regia incredinteaza administratorului organizarea si gestionarea activitatii sale.

2.2. Organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei se vor efectua pe baza obiectivelor si criteriilor de performanta anexa, care fac parte integranta din prezentul contract.

2.3. Administratorul reprezinta societatea comerciala/regia autonoma in raporturile cu tertii si poarta raspunderea pentru modul in care infaptuieste actele de administrare a societatii comerciale/regiei autonome, in schimbul unei indemnizatii conform celor convenite prin prezentul contract.

III. Durata contractului

3.1. Prezentul contract se incheie pe o durata de ........... ani, incepând cu data semnarii acestuia.

3.2. In conditiile indeplinirii de catre administrator a obligatiilor asumate prin contract, la expirarea termenului, partile vor putea conveni, prin act aditional, prelungirea contractului pe o perioada ce se va negocia intre parti, dar care nu va fi mare decât cea stabilita prin prezentul contract.

IV. Drepturile si obligatiile partilor

4.1. Drepturile si obligatiile administratorului

4.1.1. Administratorul are urmatoarele drepturi:

a) sa primeasca o indemnizatie lunara bruta in suma de ......................... lei, care se negociaza de catre parti conform legii, este supusa indexarilor stabilite si aprobate prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor/ordin al ministrului de resort sau prin hotarâre a autoritatii administratiei publice locale, dupa caz, urmând a se incheia act aditional la prezentul contract;

b) in caz de neindeplinire a obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite prin prezentul contract, indemnizatia lunara bruta acordata se diminueaza proportional;

c) participarea la profitul net al societatii comerciale/regiei autonome, din fondul de participare a administratorului la profit, in cazul in care se obtine o rata a profitului net mai mare in exercitiul financiar analizat fata de cea realizata in anul de referinta, cu conditia ca aceasta rata sa fie cel putin egala cu rata profitului net pe care administratorul s-a angajat sa o obtina pentru respectivul exercitiu financiar;

d) decontarea, pe baza documentelor justificative, a cheltuielilor de cazare, diurna, transport si a altor cheltuieli pentru deplasarile in interes de serviciu in tara si in strainatate, in limitele stabilite prin bugetele anuale ale societatii/regiei;

e) sa fie informat, asupra activitatii societatii comerciale/regiei autonome, având acces la toate datele, informatiile si documentele privind operatiunile comerciale ale acesteia;

f) concediu de odihna de ............... zile lucratoare pe an.

4.1.2 Administratorul are obligatiile prevazute de lege in care sens este dator:

a) sa aduca la indeplinire obiectivele si criteriile de performanta ale societatii/regiei, anexa nr. .... care fac parte integranta din prezentul contract, in care scop dispune de urmatoarele prerogative:

1. concepe si aplica strategii si/sau politici de dezvoltare a societatii/regiei;

2. organizeaza selectarea, angajarea si concedierea personalului, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii si a contractului colectiv de munca;

3. negociaza contractul colectiv de munca si contractul individual de munca;

4. reprezinta societatea/regia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

5. incheie actele juridice, in numele si pe seama societatii/regiei, conform legii;

6. asigura convocarea adunarilor generale ale actionarilor/asociatilor;

7. asigura realizarea obiectivelor si criteriilor de performanta convenite;

8. promoveaza si asigura intocmirea in termen a documentatiilor de privatizare, in conformitate cu prevederile programului de guvernare si al institutiei publice implicate;

9. alte prerogative incredintate de adunarea generala a actionarilor/asociatilor, ministerul de resort sau autoritatea administratiei publice locale, dupa caz, sau prevazute de lege;

b) sa prezinte, semestrial, in adunarea generala a actionarilor/asociatilor societatii comerciale sau ori de câte ori se solicita de catre institutia publica implicata, situatia economico-financiara a societatii/regiei, stadiul realizarii investitiilor, stadiul realizarii obiectivelor si criteriilor de performanta convenite, precum si alte documentatii solicitate, vizate si certificate de cenzori;

c) la solicitarea scrisa a organizatiei/organizatiilor de sindicat din societate/regie, sa puna la dispozitia reprezentantului/reprezentantilor ei/lor date privind administrarea societatii comerciale/regiei.

d) sa constituie garantiile banesti prevazute de lege;

e) sa nu cesioneze contractul de administrare altei persoane;

f) in cadrul procesului de privatizare sa nu efectueze vânzarea de active, incheierea de contracte de leasing imobiliar, gajarea de active, angajarea de credite (cu exceptia celor necesare desfasurarii activitatii curente) sau orice alte activitati de natura sa impieteze desfasurarea acestui proces (daca nu are mandat special din partea institutiei publice implicate).

4.2. Societatea/regia are urmatoarele obligatii:

a) sa asigure administratorului deplina libertate in organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei, in limitele prevazute de lege, de actul constitutiv si de prezentul contract;

b) sa plateasca administratorului toate drepturile banesti cuvenite, potrivit pct. 4.1.1 lit. a), c), d) si f);

c) sa asigure celelalte drepturi prevazute de pct. 4.1.1 din prezentul contract.

V. Indicatorii de referinta

5.1. Indicatorii de referinta se stabilesc de catre comisia de selectie pe baza indicatorilor economico-financiari din ultimii ani si stau la baza stabilirii obiectivelor si criteriilor de performanta care se negociaza in cadrul contractului de administrare.

5.2. Indicatorii de referinta se actualizeaza in fiecare an, pe baza datelor din bilantul contabil anual aprobat si se avizeaza de APAPS, ministerul de resort sau de catre autoritatea administratiei publice locale, dupa caz.

VI. Clauze de loialitate si confidentialitate

6.1. Administratorul este obligat sa-si foloseasca intreaga capacitate de munca in interesul societatii/regiei, comportându-se ca un bun comerciant.

6.2. Administratorului ii sunt interzise orice activitati in beneficiul unor societati comerciale/regii autonome concurente, cu acelasi domeniu de activitate sau care se afla in relatii de comert cu societatea/regia parte la contract.

6.3. Interdictia de la pct. 6.2 se extinde si asupra sotului sau sotiei administratorului, precum si asupra rudelor si afinilor acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv.

6.4. Pe intreaga durata a prezentului contract administratorul este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor referitoare la activitatea societatii/regiei, care au acest caracter, obligatie care se mentine si pentru o perioada de 3 ani de la incetarea prezentului contract de administrare.