joi, 28 aprilie 2011

Cea mai profitabila banca din lume: Chinezii fac mai multi bani decat americanii

Industrial&Commercial Bank of China (ICBC), cea mai profitabila banca din lume, a raportat o crestere de 30% a castigului in primul trimestru, la 53,8 miliarde de yuani (8,3 miliarde dolari), cu 50% mai mult ca JPMorgan, institutia de credit cu cele mai bune rezultate din SUA, transmite Bloomberg.

ICBC este cea mai mare banca din lume in functie de valoarea de piata.

Rezultatele ICBC au fost sustinute de imbunatatirea marjelor de creditare si a veniturilor din comisioane, in contextul incetinirii cresterii pietei bancare din China, potrivit Mediafax.

Bancile chineze impun costuri mai mari la imprumuturile ipotecare si pentru companii, dupa ce banca centrala a majorat dobanda de patru ori incepand din octombrie si a redus lichiditatea din piata pentru a limita inflatia.

Ce profituri fac americanii si nemtii

Profitul din primul trimestru al bancii chineze este cu 49% mai mare decat cel al JPMorgan Chase, institutia financiara cu cele mai bune rezultate din Statele Unite. Profitul JPMorgan, a doua mare banca americana dupa active, a crescut cu 67% in primul trimestru, de la 3,33 miliarde de dolari la 5,56 miliarde de dolari. Bank of America, ce mai mare banca din SUA, a raportat o scadere de 37,5% a profitului net in primul trimestru, la doua miliarde de dolari.

ICBC a acordat imprumuturi de 273 miliarde de yuani (42 miliarde de dolari) in primul trimestru, iar soldul creditelor a ajuns la 7.060 miliarde de yuani (1.086 miliarde de dolari).

Spre comparatie, profitul net al nemtilor de la Deutsche Bank a crescut cu 17% in primul trimestru, la 2,1 miliarde de euro, peste asteptarile analistilor, ca urmare a rezultatelor record la diviziile de credite de consum si de administrare a activelor.

Rezultatul pentru primele trei luni este al doilea profit trimestrial ca valoare din istoria Deutsche Bank si a depasit estimarile analistilor, de 1,8 miliarde de euro.

Directorul general al bancii, Josef Ackermann, conteaza pe achizitii ca Deutsche Postbank si rezultatele operatiunilor de investment banking pentru a majora profitul operational inainte de taxe la zece miliarde de euro in acest an.

Cum se explica profitul bun al germanilor? "Creditele de consum si administrarea activelor au avut rezultate foarte bune, sustinute de achizitii. Acum cred ca obiectivul pentru acest an chiar ar putea fi atins daca situatia economica ramane relativ buna", a afirmat Christian Hamann, analist la compania Hamburger Sparkasse.

Cum sta cea mai mare banca din Romania

Profitul net al grupului BCR a scazut in primul trimestru de 3,2 ori, la 76,1 milioane lei (18,1 milioane euro), pe fondul mentinerii unor costuri ridicate cu provizioanele, reducerii veniturilor din dobanzi in principal din cauza OUG 50 si cresterii cheltuielilor cu personalul.

BCR a inregistrat in primul trimestru un profit net consolidat dupa impozitare si interesele minoritare, dupa ce in ultimele trei luni ale anului trecut a raportat o pierdere de 29,5 milioane de lei. In perioada ianuarie-martie 2010 grupul a obtinut un castig net de 243 milioane de lei.

"Cheltuiala neta cu provizioanele de risc pentru imprumuturi si avansuri a totalizat 457,4 milioane lei, in crestere cu numai 0,2% fata de primul trimestru din 2010 si a evoluat conform asteptarilor luand in considerare in special faptul ca atat segmentul persoanelor fizice cat si al companiilor au continuat sa se confrunte cu conditii dificile de piata. Segmentul companiilor, in special, a contribuit semnificativ la volumul creditelor neperformante in primele trei luni", se arata intr-un comunicat al BCR.

BCR, cea mai mare banca de pe piata locala, a vandut, in perioada septembrie 2010 - martie 2011, credite negarantate in valoare de 182,6 milioane de euro, timp in care rata imprumuturilor neperformante din banca s-a mentinut la 16,8%, cu aproximativ 4 puncte procentuale mai mare decat media sistemului bancar, de circa 12%.

Operatiunea "Renegocierea Salariului": Cum si in ce fel?

Cum ne renegociem salariul pe timp de criza financiara? Iata sase pasi utili in vederea realizarii acestui important demers.


1. Mergeti la negocieri dupa ce ati realizat un proiect vital pentru firma

Potrivit EVZ, momentul negocierii salariului trebuie sa fie bine dozat. Sunteti in masura sa "ridicati pretentii"? "Du-te la negociere dupa o perioada de munca sustinuta", ne sfatuieste Bogdana Zinca, consultant Resurse Umane.

2. Documentati-va in privinta beneficiilor pe care vi le poate oferi firma

"Nu cere mai mult decat iti poate oferi compania", spune o vorba. Cum puteti fi evaluat si rasplatit? Care este cuantumul? Trebuie sa cunoasteti aceste lucruri, inainte de a va "arunca" intr-o renegociere a salariului.

3. Stire: Nu sunteti indispensabil

Adoptati o atitudine ferma si fiti stapan pe dumneavoastra. "Nu conditionati statutul pe care il detineti in cadrul companiei", atentioneaza aceeasi Bogdana Zinca.

4. Negociati cu superiorul dvs. direct

Nu apelati la intermediari. Negociati-va salariul cu seful. El este cel in masura sa va aprecieze munca si mai ales sa va rasplateasca pe masura.

5. Are sefu' timp de negocieri?

Nu fiti stresant. Inainte de a va angaja intr-o discutie, asigurati-va ca seful are timp sa va asculte. Un moment prost ales poate fi sinonim nu cu o majorare a salariului, ci cu o diminuare sau chiar excludere din colectiv. Tineti minte cand luam 9,50 la o teza si vroiam 10? Mergeam la profesor pentru "renegociere". In acel moment, puteam obtine o nota mai mare sau dimpotriva, mai mica decat cea existenta. Prezentati-va in fata angajatorului cu un discurs bine cladit.

6. Propria experienta, propria invatare

Daca v-ati mai renegociat salariul, invatati din greselile facute in trecut si incercati sa nu le mai repetati. Cum ati putea sa-l convingeti pe patron sa va ofera o plata mai sustinuta? Prin bun simt si mare responsabilitate.

Succes!

marți, 26 aprilie 2011

Cum e sa fii platit cu 600 $ pentru o fotografie

Este fotojurnalist pentru publicatii precum The Associated Press, CBS News din New York, a colaborat cu National Geographic si Reuters si are aproape 20 de ani de experienta in domeniu. Americanul Dean C.K. Cox (foto) a discutat cu Wall-Street.ro despre experienta sa, a oferit sfaturi pentru incepatori dar si cei avansati in fotografie si fotojurnalism si a dezvaluit unele comisioane primite pentru munca sa.

Pasiunea lui Dean Cox pentru fotografie s-a nascut inca din adolescenta astfel incat a studiat fotojurnalismul si fotografia documentara la London College of Communication. Dupa ce a colaborat cu mai multe reviste si ziare de pe print, in 2003 s-a decis sa devina fotojurnalist freelancer.

In prima faza, Dean Cox a lucrat pe un Pentax K1000 cu un obiectiv de 50mm. “Fotografiezi cu ce ai la indemana. Daca surprinzi ‘o faza’ undeva, deseori o fotografie facuta chiar si cu telefonul mobil poate fi excelenta”, spune el. Ulterior a dorit sa achizitioneze aparatura mai performanta si si-a achizitionat un Nikon N8008 pe film, la mana a doua. Din acel punct, fotojurnalistul american a achizitionat in special aparate Nikon, cu exceptia unui Hasselblad pe film pe care l-a cumparat in urma cu cativa ani. “Adevarata investitie pe care am facut-o in cariera mea a fost in achizitionarea a doua body-uri Nikon D1X, trei obiective, un flash si accesorii. Fiecare corp al aparatelor a costat circa 5.000 $”, spune el.

In prezent fotojurnalistul foloseste Nikon D300 si D7000. “Am ales corpuri mai mici pentru ca nu vreau sa ies in evidenta in multime. Ba chiar am sters sigla Nikon de pe camere si folosesc un strap-on fara nume, sa par amator. Astfel, in locuri mai ‘dubioase’, ma strecor mai usor”, spune el. Dean Cox foloseste obiective mai mici – 17-55mm f2.8, 50mm f1.8 si f1.4, 200mm f2.8. Aproape niciodata nu foloseste flash-ul si nici trepiedul. “Am achizitionat D7000 pentru ca am inceput sa fac si story-uri video, pentru care sunt nevoit, intr-adevar, sa folosesc trepiedul”. Pentru proiecte speciale el foloseste Hasselblad, pentru care prefera doua obiective – 80mm si 150mm. “Per total, cred ca echipamentul meu se ridica la o valoare de 15-20.000 dolari. Dar mult mai valoroase sunt fotografiile mele pe care le pot revinde pe parcursul intregii mele vieti”, spune el.

Care este investitia minima pentru a face fotojurnalism profesional

In functie de story-urile pe care vrei sa le acoperi, investitia poate fii de zeci de mii de euro (in cazul fotojurnalistilor de sport, de exemplu), acestia avand nevoie de obiective si aparate foarte performante. “Pentru fotojurnalistii de documentare este mai ieftin dar un minim ar trebui sa fie undeva la 5.000 dolari. Nu trebuie sa uitam laptop, programe de editare care sunt si ele scumpe. Sa nu uitam insa ca nu o camera scumpa il face pe om fotograf ci profesionalismul, felul in care comunici cu oamenii, sa iti intelegi si sa te pui in pielea celor pe care ii fotografiezi este mult mai important”, spune el.

Cat de dificil este sa convingi publicatiile mari sa achizitioneze fotografii

Fotojurnalismul este o industrie foarte competitiva, mai ales pe masura ce camerele foto performante devin din ce in ce mai accesibile si amatorii realizeaza fotografii pe care apoi le ofera gratuit, spune Dean Cox. Mai mult de atat, piata editoriala se micsoreaza – print-ul este in scadere si investitiile in fotografie se reduc proportional, publicatiile incepand sa achizitioneze fotografii din ce in ce mai ieftine. Si atunci, ce trebuie sa faca un fotojurnalist? “Trebuie sa fotografiezi diferit fata de altii, sa gasesti subiecte diferite si unghiuri altfel. Trebuie ca fiecare fotografie sa aiba o poveste a ei, independent de text. Imi consum mult timp dialogand cu redactori sefi sau editori, lucru care nu imi place intrucat imi ‘mananca’ din timpul necesar fotografierii propriu-zise”, spune Cox.

Cat se castiga din aceasta meserie? Depinde. Unele reviste sau ziare platesc “la zi, acoperind toate cheltuielile fotografului”. De exemplu, o zi de munca pentru New York Times se plateste intre 200 – 500 dolari, in functie de locul unde fotografiezi si ce anume trebuie sa surprinzi. Revistele pot plati si mai mult. Website-urile platesc incepand cu 50 $/fotografie insa Dean Cox a vandut catre Time Magazin, Vogue Italia, LeMonde si altele poze cu peste 600 $ bucata.

Un intreg story pe print poate sa iti aduca venituri de 2.000-3.000 $, in timp ce acelasi story pe online poate sa iti aduca doar 500 $, spune el. “Nu stii niciodata cat o sa primesti, tine si de capacitatile tale de a negocia, de portofoliul si renumele tau. In prezent castig din mai multe surse – am cereri de la clienti mai vechi si apoi vand parte din fotografii pe diferite site-uri de stocare, de asemenea lucrez permanent pentru EurasiaNet.org, un site de stiri ce acopera Asia Centrala si Caucaz, precum si din expozitii si training-uri sustinute in lume.

Ponturi pentru a convinge editorii sa iti publice fotografiile

Atunci cand intra in contact cu noi clienti, in prima faza Dean Cox ii abordeaza pe email apoi, la cateva zile distanta, telefoneaza si ulterior, daca este posibil, se intalneste fata in fata cu editorii respectivi. “Este foarte, foarte important sa ai contact personal cu cei ce decid daca publica sau nu anumite fotografii. Este crucial ca ei sa iti vada pasiunea pentru fotojurnalism, pentru munca depusa, sa le arati parte din ceea ce realizezi”, spune el.

De exemplu, pentru a publica la National Geographic, Dean Cox a fost nevoit sa trimita mai multe mail-uri, sa sune si sa se intalneasca personal cu cei de acolo. “Nu a fost deloc usor, a trebuit sa le dovedesc ca sunt capabil sa acopar nu un singur story, ci mai multe si abia pe la al treilea au decis sa colaboram”, povesteste el.

Ponturi pentru tineri fotojurnalisti

“Fotografiati o poveste emotionanta care sa atinga sufletul oamenilor si sa ii faca sa aiba reactii. Zonele de conflict nu garanteaza succes, si nici daca o sa calatoriti in zone indepartate unde oameni sufera. E foarte important sa intelegi subiectele pe care le fotografiezi, daca sunt oameni trebuie neaparat sa comunici inainte cu ei, sa empatizezi, sa ai rabdare si sa zambesti. Abia atunci vor putea fi naturali in fata camerei”, spune Dean Cox care subliniaza ca pentru o singura fotografie reusita discuta uneori cu subiectul chiar si o ora, se imprieteneste cu el sau ea.

Dean Cox spune ca, la toate cursurile la care a participat, i-a sfatuit pe cei prezenti sa isi caute o poveste interesanta aproape de locul in care traiesc si sa o descrie prin fotografii pe parcursul unui an intreg. “Deseori subiecte foarte interesante se afla chiar sub nasul nostru – trebuie doar sa ne ridicam privirea din pamant. De asemenea, este important sa nu incepem sa fotografiem gandindu-ne la faima, glorie sau premii si bani. Ultimul lucru la care trebuie sa te gandesti este ca vrei sa castigi un premiu Pulitzer”, spune el.

Plusuri si minusuri in a fi fotojurnalist

Dean Cox considera ca are “cel mai frumos job posibil”, desi nu este unul usor. “Uneori poate fi obositor dar treci prin experiente de viata incredibile, iti faci noi prieteni, treci prin dificultati dar te bucuri enorm cand reusesti sa publici o fotografie reusita. Mai mult, cred ca se poate trai decent din fotojurnalism”, spune el. “Nu voi fi niciodata milionar din aceasta profesie, dar nu asta ma intereseaza”.

Cel mai greu lucru pentru Dean Cox este sa fie departe de familie (in prezent Dean Cox este casatorit si locuieste in Suedia, avand doua fete – n.r.) dar “intoarcerea ma face sa fiu cel mai fericit om”.

El povesteste ca a trecut prin intamplari unde adrenalina urca la nivel periculos – a asistat la raiduri ale politiei, s-au indreptat arme asupra lui in Praga, viata i-a fost pusa in pericol in Kyrgyzstan anul trecut, a fost ridicat pe sus si aruncat la pamant de forte ale Serviciilor Secrete SUA, a fost batut si calcat in picioare de oameni nervosi si muscat de caini, a fost urmarit de KGB in Belarus.

Recent, fotojurnalistul Chris Hondros din New York a murit alaturi de un coleg in Libia. “Mi-a fost prieten si a fost un bun fotojurnalist”, spune Dean Cox.

Pe langa anumite serii de fotografii proprii, Dean C.K.Cox apreciaza munca lui Ed Kashi, Alex Webb sau Philip Jones Griffths.

“Ca ultime cuvinte pentru acest material as vrea sa apar meseria de fotojurnalist. Este pacat ca foarte multe fotografii nu sunt vazute de multi oameni. Cred ca multi editori si publisheri neglijeaza fotojurnalismul si nu ofera credit celor ce isi pun in pericol insasi viata pentru o fotografie care spune o poveste deseori incredibila”.

duminică, 24 aprilie 2011

Ce afacere sa-ti faci ca sa produci bani in criza!

Indiferent daca este criza sau nu, aparatele electrocasnice, masinile, obiecte casnice, incaltamintea, etc., se strica vrand-nevrand si trebuie reparate. Un astfel de tip de afacere merge cu atat mai mult in timp de criza, deoarece in vremuri bune oamenii si-ar putea permite sa inlocuiasca obiectele stricate cu unele noi. Dar pe vremuri grele reparatia este mai avantajoasa deoarece costa mai putin decat inlocuirea produsului.

Criza financiara pe care o traversam ii obliga pe cei mai multi sa taie cheltuielile, sa caute produse cu preturi mai mici si sa amane achizitiile costisitoare. Drept urmare, se dezvolta un nou tip de afaceri, care vin in intampinarea noilor nevoi ale consumatorilor. In acest fel, criza poate fi o oportunitate pentru antreprenorii care urmaresc evolutia pietei.


Daca vrei sa investesti in aceasta perioada tulbure din punct de vedere economic si te intereseaza  o afacere pe termen lung, care sa-ti aduca profituri decente si in mod constant , si nu cauti imbogatirea peste noapte, consultantii au cateva sugestii.

    * Servicii/reparatii
    * Magazinele cu pret unic
    * Produsele de lux
    * Agroturismul
    * Recuperarea datoriilor
    * Firmele de servicii funerare

7 pasi pentru o negociere reusita

Un negociator bun obtine intotdeauna ceea ce si-a propus si stie sa stabileasca, la final, un parteneriat de lunga durata. Specialistii spun ca o negociere reusita este ca un joc din care ambii parteneri au castigat ceva. Dar cati negociatori respecta regulile si mai ales ce inseamna un negociator performant?

Urmati 7 pasi pentru o negociere reusita:

1. Pregatiti negocierea si fisa de negociere

Pregatirea in mod temeinic a unei negocieri influenteaza 70-80% din rezultat. Trebuie sa va ganditi inainte de a va prezenta la discutie cine este adversarul dumneavoastra, ce doreste sa obtina, care sunt obiectivele acestuia si ce asteptari are de la dumneavoastra.

In acest sens, pregatiti fisa de negociere. Punctele stabilite va vor ghida pe tot parcursul intalnirii.

Fisa de negociere cuprinde:

    * Pregatirea strategica   stabilirea obiectivelor pentru intalnire.

    * Pregatirea fizica   stabilirea modului in care va veti imbraca, accesoriile (ceas, geanta, agenda, pliante, prezentari etc.).

    * Pregatirea psihica   atitudinea pe care trebuie sa o adoptati in timpul intalnirii; astfel, evitati eventualele izbucniri emotionale atunci cand apar presiuni.

    *  Definirea obiectivelor negociate (stabiliti maximum doua).

    * Stabilirea persoanelor-cheie cu care veti negocia.

    * Identificarea diferentelor pe care urmeaza sa le negociati (ce a acceptat partenerul dumneavoastra de negociere din oferta initiala si ce nu a acceptat).

    *  Lucrurile pe care trebuie sa le realizati obligatoriu si nevoile optionale.

    * Ce v-ar placea sa obtineti, dar nu este vital pentru intelegerea finala.


2. Axati-va pe discutie si imbracati-va confortabil.

In timpul negocierii, detasati-va de felul in care arata interlocutorul si axati-va strict pe
discutie si pe ceea ce doriti sa obtineti. Imbracati-va confortabil si adecvat intalnirii (ganditi-va ce asteptari are partenerul de negociere in aceasta privinta); altfel, nu veti fi detasat si nu veti  functiona  la parametrii maximi.

3. Stabiliti obiectivele negocierii - Ce doriti sa obtineti?

Obiectivele negocierii se traduc cel mai bine prin ceea ce doriti sa obtineti. Faceti o lista a acestora si respectati-o cu strictete. De obicei, in fruntea listei de obiective se afla profitul. Insa de aici deriva o serie de alte obiective l a fel de importante pentru organizatia dumneavoastra.

Orientati-va catre cele pe termen lung. Uneori, e mai convenabil sa va multumiti cu ceva mai putin, dar in schimb sa va imbunatatiti relatia cu partenerul de afaceri.

4. Tineti cont de interesele partenerului de discutie.

Ca negociator performant, tineti cont de interesele partenerului de discutie si de faptul ca negocierea nu se incheie dupa semnarea contractului. De multe ori, negociatorii sunt tenta ti sa vada doar propriul interes si sa nu tina cont si de obiectivele celuilalt. De aici, apare lipsa de flexibilitate. Fiti rezonabil! Opriti-va din a castiga la momentul potrivit, lasand loc interesului comun.

5. Oferiti solutii creative

Renuntati la stilul de negociere tranzac tional care aduce doar castigul imediat. Propuneti solutii creative. Exemplu: oferiti-i partenerului de negociere sprijinul in atingerea obiectivelor de rentabilitate prin alte mijloace   promovarea produselor (astfel va avea un rulaj mai bun), promotii (pentru cresterea vanzarilor pe o perioada de timp). Sunt mai multe solutii disponibile in afara celei de a negocia pretul sau discountul si termenul de plata.

6. Studiati in cel mai mic amanunt ceea ce doriti sa cumparati sau sa vindeti.

Ca negociator este important s a cunoasteti in cel mai mic amanunt ce cumparati sau ce vindeti pornind de la cost management, adic a de la costul real al produsului. Puteti folosi drept surse alti furnizori, vizitele directe la locul unde se pot vedea procesul de productie, parametrii de calitate, respectarea normelor europene. Informati-va despre ceea ce se intampla in piata pe segmentul pe care va desfasurati activitatea si mai ales despre oferta concurentei.

7. Intelegerea finala

Pentru intelegerea finala, trebuie indeplinite, de ambele parti, toate nevoile obligatorii, dar si cateva dintre cele optionale. Numai asa, in final, castigul va fi reciproc. Cautati mereu castigul reciproc si respectati valorile companiei partenere.

Negocierea reusita este aceea in urma careia negociatorii obtin ceea ce si-au propus.
Nerealizarea obiectivelor este consecinta unei negocieri esuate. Riscurile sunt: pierderile materiale imediate, dar si deteriorarea relatiilor cu partenerii.

sâmbătă, 23 aprilie 2011

O zi din viata unui manager

Se trezeste mai devreme de ora 6, locuieste aproape de sediul bancii, iar la ora 7 este deja in biroul sau din apropiere de Piata Victoriei. Asa incepe o zi din viata lui Laszlo Diosi, bancherul care acum cinci ani a renuntat la Ungaria pentru a prelua conducerea subsidiarei locale a OTP Bank.

Laszlo Diosi ajunge la birou la ora 7, fiind printre primele persoane care intra in banca si isi termina ziua intre orele 20 si 22. Dimineata nu mananca, dar bea un espresso si ia vitamine. Primele doua ore ale diminetii sunt in general linistite, povesteste Diosi, mentionand ca profita de aceasta perioada pentru a-si procesa ideile. Totodata, dimineata, seful OTP citeste ziarele si presa online.

Linistea din biroul bancherului de la OTP este, curand, preschimbata intr-un cadru de intalniri si discutii.

Imi petrec majoritatea timpului la mine in birou pentru ca este transparent si racoros, iar intalnirile sunt mai scurte din cauza temperaturii”, afirma amuzat Diosi. “Incerc sa limitez intalnirile, dar intarzieri de la 10 minute pana la o ora pot sa apara in agenda mea pentru ca nu renunt la calitate pentru viteza. Daca avem de discutat, atunci discutam”, a explicat el.

Principala sarcina a lui Laszlo Diosi, ca CEO al OTP Bank Romania, o reprezinta controlul si managementul riscurilor din banca. Astfel, majoritatea activitatilor sale se concentreaza in jurul acestui obiectiv.

Diosi incearca sa isi pastreze o agenda organizata, insa mentioneaza ca exista si zile in care agenda este data peste cap de alte sarcini
In total, intr-o saptamana am aproape 50 de intalniri si discutii. Practic, ma intalnesc si discut cu aproape toata lumea din banca”, sustine bancherul de la OTP.

Marti este ziua in care seful OTP are intalniri cu adjunctii sai, miercurea este o zi dedicata intalnirilor cu managementul bancii, comitetul de risc sau cu conducerea altor divizii din banca. Agenda de joi a bancherului este ocupata cu aproximativ 20 de intalniri cu persoane din banca a cate 30 de minute fiecare.

Pranzul este inlocuit din agenda bancherului de un alt espresso, iar finalul zilei este ocupat cu verificarea e-mailului. "Primesc zilnic aproximativ 200 de e-mailuri pe care le verific, in general, dupa ora 19, dupa care ma duc acasa, intre orele 20 si 22", explica Diosi.

Bancherul aflat la conducerea subsidiarei locale a grupului ungar OTP a inceput in urma cu un an sa invete limba romana.

"Cel mai dificil moment pentru mine apare de trei ori pe saptamana, atunci cand am lectiile de romana pentru ca atunci situatia se schimba si nu mai sunt eu cel care detine controlul. Fiecare lectie dureaza o ora si jumatate, dar am decis sa investesc mai mult in a invata bine limba Romana, iar rezultatele o sa se vada in curand", explica seful OTP.

Diosi pune accent si pe timpul sa liber, desi limitat, pe care incearca sa il foloseasca pentru a se relanxa. Nu ii place sa fie deranjat in timpul liber, decat daca este urgent, iar in acest caz cel mai bine este sa fie cautat printr-un sms. "Cand nu sunt la birou prefer sa fiu deconectat, iar cand sunt la birou, atunci sunt acolo 150%. Colegii mei stiu ca cel mai bine este sa imi dea un sms pentru a ma suna nu este o varianta buna", afirma bancherul. Seara, Diosi se relaxeaza fumand un trabuc sau prefera chiar sa se joace pe calculator.

Laszlo Diosi a preluat conducerea OTP Bank Romania in primavara anului 2007, dupa ce anterior s-a aflat la conducerea diviziei de retail din cadrul subsidiarei locale a OTP.

joi, 21 aprilie 2011

MOL ia in concesiune o parte din petrolul Romaniei

Grupul MOL va scotoci dupa petrol romanesc in apropierea granitei cu Ungaria. Compania a incheiat acorduri de concesiune cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale din Romania pentru trei perimetre de explorare, arata Hotnews.

Dreptul de exploatare a fost castigat inca de anul trecut de un consortiu format din MOL si Expert Petroleum, insa cea mai mare cota de participare, respectiv 70%, este detinuta de MOL.
In total au fost concesionati 3.434 kilometri patrati pe o perioada initiala de trei ani si o faza optionala de trei ani. Programul de lucrari cuprinde masuratori seismice 2D si 3D, urmate de foraje. Pe langa un potential bun de petrol si gaze, unele perimetre au si potential de resurse neconventionale.
"Grupul MOL are planuri de investitii pe termen lung in Romania. Derularea proiectelor de Upstream in Romania este in deplina concordanta cu procesul de dezvoltare a retelei noastre de benzinarii si a facilitatilor logistice", a declarat Szabolcs Ferencz, CEO MOL Romania.
MOL este o companie ungureasca, detinatoare a 5 rafinarii in Ungaria, Slovacia, Croatia si Italia. De asemenea, sub sigla MOL se afla peste 1600 benzinarii in Europa, din care 126 in Romania.

Contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate

OUG nr. 58/2010 astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 82/2010 nu contine prevederi referitoare la contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate in cazul veniturilor din drepturi de autor este reglementata de Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate daca nu realizeaza concomitent si:

a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) venituri impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit;

c) venituri din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);

d) indemnizatii de somaj;

e) venituri din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;

f) venituri care sunt neimpozabile;

g) venituri din pensii pâna la limita supusa impozitului pe venit.

In cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai sus, contributia se plateste de catre beneficiar in baza art. 259 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in sanatate, potrivit caruia,  persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea [...], sunt obligate sa comunice direct Casei de asigurari alese veniturile, pe baza declaratiei de asigurare, in vederea stabilirii si achitarii contributiei la asigurarile sociale de sanatate.

miercuri, 20 aprilie 2011

Afaceri din magiun de 2 milioane de euro pe an!



Un produs protejat pe plan national si din primavara pe intreg continentul isi incearca norocul peste granita! Deocamdata in cateva magazine din Nisa, in Franta.

Reteta? Uluitoare prin simplitatea ei: se iau cinci kilograme de prune, se pun la fiert in apa la foc mic. Dupa cateva ore, produsul finit cantareste doar un kilogram.

Doua femei stau in spatele afacerii cu magiun de Topoloveni. Si spun ca produsul lor are un singur secret. Nu contine conservanti si aditivi si este promovat ca atare.

Afla povestea lor din video atasat!

Populatia si firmele au investit mai mult in strainatate in 2010

Valoarea investitiilor directe ale nerezidentilor in strainatate era in septembrie de 1,1 miliarde de euro, in crestere cu aproape 15% fata de finele anului trecut, in contextul majorarii participatiilor la capital cu aproape 34%, la 415,5 milioane de euro.
Investitiile de portofoliu realizate de populatie si firme in strainatate au avansat in primele noua luni cu 16%, la 1,38 miliarde de euro, in conditiile in care valoarea portofoliilor de actiuni a urcat cu 34%, la 541,7 milioane de euro.

Potrivit BNR, investitia straina directa reprezinta o relatie investitionala de durata, intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta si implica, de regula, exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit. Sunt considerate investitii straine directe capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.

Investitiile directe ale rezidentilor in strainatate includ participatiile la capital si alte capitaluri, in timp ce investitiile de portofoliu se refera la portofoliile de obligatiuni, actiuni si de instrumente ale pietei monetare (certificate de depozit, titluri de stat, etc.). Totodata, nerezidentii detin in strainatate si alte investitii, inclusiv imprumuturi pe termen scurt si lung, depozite si numerar.

Evolutia investitiilor directe si de portofoliu realizate de populatia si firmele din Romania difera semnificativ in trimestrul al treilea comparativ cu cea din primele noua luni.

Astfel, investitiile directe in strainatate au scazut in septembrie cu 18% fata de iunie, pe fondul reducerii cu 21% a participatiilor la capital. Totodata, valoarea investitiilor de portofoliu s-a diminuat cu 3,4%, in contextul declinului de 27,3% inregistrat pe segmentul actiunilor, care a fost compensat partial de avansul portofoliului de obligatiuni, de 33,3%, la 792,9 milioane de euro.

Per total, activele Romaniei totalizau in septembrie 49,76 miliarde de euro, cu 13,85% mai mari comparativ cu decembrie 2009, in conditiile in care includ, pe langa investitiile directe, cele de portofoliu si alte investitii, si activele de rezerva ale BNR, in valoare de 35,78 miliarde de euro.

Pe partea de pasive, soldul a urcat cu 7,75% in primele noua luni, la 126,56 miliarde de euro, in contextul avansului de peste 12% inregistrat de investitiile de portofoliu si imprumuturile pe termen lung, pana la 5,5 miliarde de euro si, respectiv, 50,2 miliarde de euro.

Valoarea totala a imprumuturilor date de straini in Romania era in septembrie de 55,7 miliarde de euro, dintre care cele pe termen scurt insumau 5,56 miliarde de euro, cu 19% mai mari decat la sfarsitul anului trecut.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania se situau in septembrie la nivelul de 51,7 miliarde de euro, cu 3,5% peste nivelul din decembrie 2009.

Valoarea investitiilor realizate de straini in instrumente ale pietei monetare din Romania a atins in septembrie maximul record de 1,15 miliarde de euro, nivel aproape dublu comparativ cu cel din decembrie 2009.

Alegeti serviciile de webdesign!

Domeniul internetului, chiar si in Romania, a continuat sa creasca in perioada de recesiune. O crestere franata de dificultatile financiare ale firmelor si investitorilor, ramane totusi o evolutie, in contextul in care majoritatea sectoarelor au involuat.

Deoarece internetul in Romania nu este o piata matura, ajunsa la saturatie, ca in statele dezvoltate Europene. Potentialul este inca ridicat, internetul reprezentand inca ceea ce acum 18   20 insemna pamantul pentru un intreprinzator cu simtul banului.

Ceea ce este cu adevarat seducator daca alegeti aceasta afacere este ca puteti castiga oricat de mult, plecand de la investitii minime.  The sky s the limit  spuneau (si inca spun) americanii. In acest caz, singurele limite sunt date de creativitatea si de spiritul dumneavoastra de afaceri.

 Bine, dar eu nu am cunostinte de webdesign . Cunostintele de webdesign constituie o cerinta preferabila, dar nu obligatorie pentru succesul afacerii. Nu uitati: dumneavoastra sunteti dezvoltatorul afacerii, nu si webdesigner-ul. Chiar presupunand ca stapaniti excelent domeniul, daca gestionati bine afacerea ati putea ajunge, in scurt timp, sa aveti clienti cat pentru o armata de webdesigner-i. Cunostintele va ajuta, intr-adevar, pentru a stabili coordonatele generale, strategia afacerii, detaliile ofertei si pentru a avea control asupra calitatii serviciilor oferite. Daca nu aveti deja astfel de cunostinte, va puteti insusi rapid notiunile de baza in domeniu, calea cea mai facila fiind apelarea la un curs de specialitate. Ideea este sa apelati la ajutor de specialitate atat cat este necesar pentru a ajunge in acel punct din care veti putea progresa singur(a).

Investitii necesare   in acest caz, investitiile sunt foarte reduse. Va sunt necesare:

-    un sistem de operare nu foarte performant, dar nici basic (sistem pe care probabil ca deja il aveti);
-    licente pentru aplicatiile utilizate (Dreamweaver pentru programare, Photoshop pentru grafica ar fi un minim necesar);
-    cheltuieli pentru o pregatire minima in domeniu, daca nu o aveti deja;
-    domeniu si gazduire pentru site-ul propriu; cheltuieli pentru crearea si optimizarea sa, daca nu vi-l construiti singur(a).

In privinta platii webdesigner-ilor, nu va faceti probleme: se merge pe baza de contract de colaborare.

Dificultatile principale ale afacerii sunt la inceput: cum va faceti cunoscut si cum castigati increderea clientilor. Cum realizati aceste lucruri? Prin sistemul de relatii si prin SEO (optimizare   Search Engine Optimization) obtineti vizibilitatea. Increderea potentialilor clienti o veti castiga dupa crearea si trecerea in portofoliu a primelor site-uri.

"Daca este asa de simplu iar costurile asa de mici, webdesigner-ii ofera aceste servicii direct, doar pe cont propriu. De ce ar mai lasa o parte din bani firmei?"

Exista si webdesigner-i care lucreaza direct cu clientii, dar multi nu fac asa. De ce?

Pur si simplu fiindca unii dintre ei nu au suficient spirit intreprinzator si viziune asupra afacerii, fiindca nu reusesc sa imbrace totul intr-o forma vandabila, sa-si creeze o oferta si sa-si gaseasca singuri clienti, chiar daca, din punct de vedere tehnic, pot fi profesionisti de top.

Fii online ca sa-ti reduci costurile de promovare!

Una dintre cerintele esentiale dezvoltarii unei afaceri profitabile este prezenta pe internet. Intr-o lume in care suntem asaltati de informatie si in mod specific de reclame, impactul acestora este firesc sa scada: potentialul client este mai inclinat sa caute online informatiile necesare, atunci cand are nevoie de ele, decat sa actioneze urmare a ascultarii/ vizualizarii unei reclame.

In plus   si tocmai acest aspect este cel care ne intereseaza primordial pe noi aici   promovarea online a produselor si/ sau a serviciilor este mult mai putin costisitoare, mult mai ieftina decat cea prin canalele traditionale.

Cu atat mai mult utilizand mediul online vei face economii substantiale la costurile de promovare, cu cat doresti sa te extinzi, tintesti spre noi piete interne sau, de ce nu, externe. O astfel de strategie de dezvoltare ar fi foarte costisitoare financiar folosind canalele traditionale de comunicare si promovare, dar prin internet costul este redus dramatic iar eficienta va fi mai ridicata (Eficienta promovarii prin internet depinde, atunci cand o comparam cu cea prin canalele clasice, de produsele/ serviciile oferite si, in primul rand, de segmentele   tinta de clienti. Aceasta eficienta este in zilele noastre superioara, in general, celei specifice altor canale).

Daca te gandesti sa dezvolti un proiect strict pe internet, spune  Da!  magazinului online! Un magazin online presupune o investitie minima si, in plus, nu esti nevoit sa-ti faci stocuri dinainte: te poti aproviziona pe masura ce comenzile vin! Alege produse cu priza la clientii tineri, deoarece majoritatea internautilor au varste pana in 40 de ani.
Topul produselor care transforma un magazin online intr-o afacere de succes include: electronicele (calculatoare, laptop-uri, camere foto si video, telefoane mobile etc.), articolele sportive si pentru recreere, incaltamintea, cartile.

marți, 19 aprilie 2011

Drama proprietarilor de pensiuni!

De ce nu pot lua studentii credite. Cine este de vina?

Studentii romani nu pot contracta credite pentru finantarea studiilor intrucat nu exista o evaluare a facultatilor si siguranta ca la absolvire vor fi suficient de pregatiti ca sa aplice pentru un loc de munca in domeniul studiat, afirma directorul de retea si vanzari al OTP Bank, Gabriel Cretu.

"Am vrea sa dam credite si la studenti, dar la cat de multi studenti sunt si cati studenti ar trebui sa fie ... este o mare discutie. Ne-am umplut de studenti si pe de alta parte absolventii facultatilor nu stiu sa scrie cu litere de mana. Sunt foarte multe universitati si atunci problema este ca nu sunt gradate. Nu este ca in SUA, unde daca termini o anumita facultate automat intri intr-un anumit segment, te angajezi la un anumit loc de munca", a spus Cretu, potrivit Mediafax.

El a aratat ca facultatile din Romania nu sunt clasificate si de aceea nu se poate miza pe faptul ca un student care termina un anumit program de studii este bun din punct de vedere profesional.

"Ei practic nu stiu mare lucru cand termina facultatea si atunci cum sa le dai un credit? Termina Facultatea de Automatica de la Politehnica si lucreaza in publicitate sau termina ASE-ul si se angajeaza la Coca-Cola pe distributie. Pana nu se va normaliza fluxul gimnaziu-liceu-facultate-loc de munca risti sa nu ti se plateasca creditul sau sa il plateasca pana la urma parintii si atunci mai bine dai direct parintilor", considera oficialul OTP Bank Romania.

Astfel, Cretu apreciaza ca principala problema o reprezinta imposibilitatea de a evalua studentii "de succes", adica de a identifica acele persoane care termina o facultate cu banii unei banci si apoi se angajeaza si incep sa ramburseze imprumutul.

Potrivit noii legi a educatiei, studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat prin Agentia de Credite si Burse de Studii. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor. Absolventii care vor practica profesia minimum cinci ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei.

"Toate bancile straine care dau credite, nu acorda sumele de bani studentilor ci unei anumite universitati pentru finalizarea studiilor. Banca respectiva finanteaza succesul candidatului. La noi succesul candidatului absolvent este greu de previzionat, nu putem sti daca un absolvent isi gaseste loc de munca", a continuat Cretu.

Directorul OTP a explicat ca evolutia de dupa absolvirea facultatii nu este predictibila si de aceea bancile ar trebui sa ceara garantii, care la final vor fi furnizate tot de parinti.

In plus, Cretu considera ca sumele necesare finalizarii unor studii nu sunt deocamdata ridicate in Romania, situandu-se in jurul a 1.000 de euro pe an, iar mentalitatea romanilor implica o legatura mult mai mare intre parinti si copii in ceea ce priveste sustinerea la universitate.

Pe de alta parte, intrebat care sunt la momentul de fata segmentele de nisa cu potential, Cretu a raspuns: "clientul bun-platnic".

"Bunul platnic este o nisa pentru ca deja avem un istoric al bunului platnic si vedem ca a rambursat un credit pana la final, ca stie ce inseamna un card de credit sau o datorie pe termen lung, sau ca este in proces de rambursare a unui imprumut pe 30 de ani, i-a parcurs pe primii sapte fara intarzieri mai mari de 1-2 zile", a continuat oficialul OTP Bank Romania.

In concluzie, Cretu recunoaste ca este mai usor pentru o persoana care a avut un credit sa ia un nou imprumut decat pentru un client care nu are nicio datorie, dar nici istoric.

"Este vorba de predictibilitatea comportamentului. Gradul de indatorare este matematica, dar problema este daca imi da sau nu banii inapoi", a explicat directorul de retea si vanzari al OTP Bank Romania.

Totodata, Simona Stanciu, director adjunct in cadrul diviziei management al produselor de retail, a precizat ca in cadrul unei decizii privind acordarea unui imprumut conteaza istoricul de creditare din ultimii doi ani.

"Din discutiile cu colegii de la risc, analizand profilul clientilor pe care ii avem in portofoliu, am ajuns la concluzia ca ceea ce conteaza este istoricul recent si informatia legata de veniturile recente. Conteaza foarte mult profilul actual al clientului si cum s-a comportat in ultimii doi ani. Si in sens negativ si in sens pozitiv. Un client care a avut sau are un credit, are un profil mai bun de risc decat unul care nu a avut un imprumut", a continuat Stanciu.

Cretu a mentionat ca o persoana bun-platnic poate contracta o suma de bani mai mare decat un client fara nicio datorie.

Referitor la decizia de a contracta un imprumut, Cretu crede ca romanii aleg o banca in principal dupa rata mai mica, dar nu sunt atenti la suma totala de plata sau la dobanda anuala efectiva.

"Unii se mai uita si la valoarea totala platita, dar presiunea pe care o resimtim de la colegii din vanzari este sa facem astfel incat sa fim competitivi pe rata. Aici vine clientul si spune: «la 50.000 euro platesc 120 de euro pe luna, tu cat imi ceri?» «Pai 130 de euro lunar, dar per total platesti mai putin». Dialogul se opreste la 130 fata de 120 de euro", considera Cretu.

In ceea ce priveste imprumuturile in lei, Cretu a spus ca, din cauza dobanzilor inalte, creditele ipotecare in moneda nationala practic nu sunt vandabile in prezent.

"Ca sa putem da un credit profitabil pentru banca in lei trebuie sa avem o dobanda undeva in jurul a 10-12%, ceea ce inseamna o diferenta de circa sapte procente fata de euro si o rata dubla. Astfel, scade si capacitatea de imprumut, iar riscul valutar devine insignifiant in raport cu rata dubla", crede oficialul OTP Bank.

vineri, 15 aprilie 2011

Cinci idei stupide care au generat milioane de dolari

Printre afacerile atipice propuse, se numara pietre pe post de "animale de companie", pagina de internet de un milion de dolari, cartuse reumplute de pustnici, carti de joc vandute online si o casuta postala pentru Mos Craciun.


Ideea suna stupid, dar a atras vanzari geniale. Pietre pe post de "animale de companie". Un designer din California, Gary Dahl, a comercializat asemenea pietre la 3,95 de dolari bucata, incepand cu anul 1957. In mod bizar, Dahl a castigat milioane de dolari din vanzarea pietrelor in cauza, scriu cei de la entrepreneursforchange.com, citati de incont.ro.

In 2005, Alex Tew, un tanar de 21 de ani, a cumparat un site si a reusit sa vanda fiecare pixel de pe homepage cu un dolar. Astfel a castigat primul milion de dolari, cat sa-i ajunga o viata.

Tehnologia si credinta merg mana-n mana. Calugarii de la manastirea Cisterian Abbey din Monroe County au ramas in "pana de tus" la imprimanta. Preturile din zona erau prea mari, asa ca au luat hotararea dumnezeiasca de a-si deschide ei insisi un magazin de reincarcare a cartuselor inkjet. Intr-un singur an, au castigat 2,5 milioane de dolari din reumplerea cartuselor de imprimante.

Phil Blank, un instructor de sala din SUA, a vandut pachete de carti de joc, pe care erau ilustrate diverse exercitii fizice. Intr-un an de la lansare, afacerea a generat 4,7 milioane de dolari.

Byron Reese, un pustiulache din Alaska, a inchiriat o casuta postala si apoi a perceput cate 10 dolari de la parinti pentru a expedia scrisori copiilor "din partea lui Mos Craciun". Copilul a trimis peste 275.000 de scrisori intr-un singur an.

Ai vreo idee stranie, care ar putea aduce un venit? Nu ezita sa o pui in practica!

Contract de audit financiar si de certificare

Incheiat astazi .........................

la .............................................
CODUL MUNCII 2010


I. Partile contractante

 1.1.S.C. ................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul in (localitatea)....................................., str. ..................................... nr. ........, bloc ........, scara ......, etaj ........, apartament ........., judetul/sectorul ......................., avand codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ................................................ si numarul de ordine in registrul comertului ................/............../................, contul numarul ............................, deschis la .................................., telefon .........................................., fax ..........................., reprezentata prin ............................., cu functia de ....................................., in calitate de auditor si

sau

1.1(numele si prenumele) ..................................., cu domiciliul in (localitatea)......................................., str. .................................... nr. ......., bloc ......., scara ......., etaj ......., apartament ........., judetul/sectorul ........................., inscrisa in tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania cu certificat/carnet de membru nr. ..................... din ..........................., avand contul nr. ................ deschis la .................., telefon .................., fax ................................, reprezentata prin............................, cu functia de ............................., in calitate de auditor si

1.2. S.C. ................................................................................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul in (localitatea) ...................................., str. ...................................... nr. ......, bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ........., judetul/sectorul .................................., avand codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ............................ si numarul de ordine in registrul comertului ............../............/..............., contul numarul ..............................., deschis la ................................, telefon ...................................., fax ............................., reprezentata prin .........................., cu functia de ..................................., in calitate de auditat

au convenit sa incheie prezentul contract de audit financiar si de certificare a bilantului contabil cu respectarea urmatoarelor clauze:

 II. Obiectul contractului

 2.1. Efectuarea auditului financiar si de certificare a bilantului contabil in baza O.G. nr. 65/19.08.1994 privind organizarea activitatilor de expertiza contabila si a contabililor autorizati, aprobata si modificata prin Legea nr. 42/24. 05.1995 (M.Of. nr 103/29.05.1995).

2.2. Examinarea profesionala sistematica a activitatilor financiar contabile si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2. Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare(denumirea societatii)

intocmite cu ocazia fuziunii auditatului cu .......................................... , si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2. Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare intocmite cu ocazia divizarii auditatului in societatile(denumirea societatilor rezultate din divizare) ....................... ................................................................., si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

sau/si

2.2.Examinarea profesionala sistematica a situatiilor financiare intocmite cu ocazia incetarii activitatii auditatului cu (denumirea societatii) ..........................., si exprimarea unor concluzii responsabile asupra fidelitatii imaginii date de conturile anuale ale auditatului (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, inclusiv anexele acestora).

2.3. In scopul imbunatatirii calitatii informatiilor, auditul se va aplica in cursul anului la principalele conturi ale activitatii auditatului, si anume:

a) cumpararile;

b) vanzarile;

c) imobilizarile;

d) stocurile;

e) trezoreria;

f) fluxul de numerar.

2.4. Concluziile auditorului cu privire la activitatile financiarcontabile si la fidelitatea imaginii date de conturile anuale ale acestora vor fi prezentate in „Raportul de audit“ si se vor sprijini pe rezultatele cercetarii acestora in cursul anului, prezentate in anexe, din care nu vor lipsi referiri concrete privind:

a) operatiunile legate de inregistrarea sau modificarea capitalului social sau al patrimoniului propriu;

b) inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia, precum si cuprinderea lor in bilantul contabil;

c) organizarea gestiunilor de valori materiale, precum si a evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale;

d) tinerea la zi a contabilitatii;

e) preluarea corecta in balanta de verificare a datelor din conturile sintetice si concordanta dintre contabilitatea sintetica si cea analitica;

f) intocmirea bilantului contabil pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice si respectarea normelor metodologice cu privire la intocmirea acestuia si a anexelor sale;

g) evaluarea patrimoniului auditatului in conformitate cu reglementarile legale;

h) intocmirea contului de profit si pierdere pe baza datelor din contabilitatea perioadei respective de raportare;

i) stabilirea, conform dispozitiilor legii, a profitului net si punctul de vedere al auditorului referitor la destinatia acesteia;

j) situatia creditelor si a altor imprumuturi ale auditatului si garantarea acestora;

k) propuneri de masuri care trebuie sa fie avute in vedere de organelle de conducere ale auditatului.

2.5. Rezervele si/sau refuzul de certificare a conturilor vor fi, in prealabil, notificate conducerii auditatului, cu aratarea motivelor si a amploarei impactului asupra societatii acestuia, cu mentionarea explicatiilor si/sau a observatiilor primite.

 III. Termenul contractului

 3.1. Auditul financiar si certificarea bilantului contabil se va efectua in termen de ................... zile de la prezentarea conturilor anuale de catre auditat.

 IV. Pretul contractului

 4.1. Pretul contractului este de (in cifre si litere) ...................................... lei.

4.2. Plata pretului se va face in (numerar, cont curent etc.) ..........................................................., in termen de .................... zile din ziua predarii raportului de catre auditor.

miercuri, 13 aprilie 2011

Contract de Administrare

Contract de administrare
Incheiat astazi .........................
 la .............................................

I. Partile contractante

1.1. In realizarea si dezvoltarea atributiilor administratorilor, prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata), precum si in actul constitutiv, intre:

a) S.C. .............................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. sau Regia autonoma ............................................................................... cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ............................. nr. ......., judet/sector ...................................., având codul unic de inregistrare nr. ............... , atribut fiscal ......................... si numar de ordine in registrulcomertului .................../.................../.................., contul nr. .......................... deschis la ........................, telefon ......................., fax .........................., reprezentata prin ............................, in baza adunarii generale a actionarilor/asociatilor/ordinului/hotarârii nr. ................................. din data de ......................., denumita, in continuare, societatea/regia si

b) Societatea comerciala ................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., de nationalitate (localitatea) .............................., cu sediul in ................................... str. ............................ nr. ........, judetul/sectorul/tara ............................, având codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ......................................... si numar de ordine in registrul comertului ................/................./................., contul nr. .............................. deschis la ........................, telefon ........................., fax ........................, reprezentata prin ...................................... in baza ............................., denumita in continuare administrator

sau

c) Societatea comerciala ............................................... de nationalitate .........................................., cu sediul in (localitatea) ................................................,

str. ............................... nr. ........, judetul/sectorul/tara ......................... având codul unic ................................, atribut fiscal ......................, numar de ordine in registrul comertului .............../............../.............., contul nr. ....................... deschis la ...................., telefon ....................., fax ................................, reprezentata prin .................................., in baza .................................... impreuna cu ..........................., cetatean ......................, domiciliat in (localitatea) ........................... str. ..................... nr. ....., judetul/sectorul ............................., posesor al actului de identitate seria .......... nr. ............... eliberat de .............................. la data de ..........................., denumit in continuare administrator

sau

d) Domnul ..................................., cetatean .........................., domiciliat in (localitatea)

......................................... str. ........................................ nr. ......., bloc ......, scara ......., etaj ......, apartament ......., judetul/sectorul ................., având actul de identitate seria .......... nr. ........................ eliberat de ................... la data de ................., CNP .............................., denumit in continuare administrator

au convenit sa incheie prezentul contract de administrare, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. Obiectul contractului

2.1. In urma acordului de vointa intervenit intre parti, societatea/regia incredinteaza administratorului organizarea si gestionarea activitatii sale.

2.2. Organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei se vor efectua pe baza obiectivelor si criteriilor de performanta anexa, care fac parte integranta din prezentul contract.

2.3. Administratorul reprezinta societatea comerciala/regia autonoma in raporturile cu tertii si poarta raspunderea pentru modul in care infaptuieste actele de administrare a societatii comerciale/regiei autonome, in schimbul unei indemnizatii conform celor convenite prin prezentul contract.

III. Durata contractului

3.1. Prezentul contract se incheie pe o durata de ........... ani, incepând cu data semnarii acestuia.

3.2. In conditiile indeplinirii de catre administrator a obligatiilor asumate prin contract, la expirarea termenului, partile vor putea conveni, prin act aditional, prelungirea contractului pe o perioada ce se va negocia intre parti, dar care nu va fi mare decât cea stabilita prin prezentul contract.

IV. Drepturile si obligatiile partilor

4.1. Drepturile si obligatiile administratorului

4.1.1. Administratorul are urmatoarele drepturi:

a) sa primeasca o indemnizatie lunara bruta in suma de ......................... lei, care se negociaza de catre parti conform legii, este supusa indexarilor stabilite si aprobate prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor/ordin al ministrului de resort sau prin hotarâre a autoritatii administratiei publice locale, dupa caz, urmând a se incheia act aditional la prezentul contract;

b) in caz de neindeplinire a obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite prin prezentul contract, indemnizatia lunara bruta acordata se diminueaza proportional;

c) participarea la profitul net al societatii comerciale/regiei autonome, din fondul de participare a administratorului la profit, in cazul in care se obtine o rata a profitului net mai mare in exercitiul financiar analizat fata de cea realizata in anul de referinta, cu conditia ca aceasta rata sa fie cel putin egala cu rata profitului net pe care administratorul s-a angajat sa o obtina pentru respectivul exercitiu financiar;

d) decontarea, pe baza documentelor justificative, a cheltuielilor de cazare, diurna, transport si a altor cheltuieli pentru deplasarile in interes de serviciu in tara si in strainatate, in limitele stabilite prin bugetele anuale ale societatii/regiei;

e) sa fie informat, asupra activitatii societatii comerciale/regiei autonome, având acces la toate datele, informatiile si documentele privind operatiunile comerciale ale acesteia;

f) concediu de odihna de ............... zile lucratoare pe an.

4.1.2 Administratorul are obligatiile prevazute de lege in care sens este dator:

a) sa aduca la indeplinire obiectivele si criteriile de performanta ale societatii/regiei, anexa nr. .... care fac parte integranta din prezentul contract, in care scop dispune de urmatoarele prerogative:

1. concepe si aplica strategii si/sau politici de dezvoltare a societatii/regiei;

2. organizeaza selectarea, angajarea si concedierea personalului, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii si a contractului colectiv de munca;

3. negociaza contractul colectiv de munca si contractul individual de munca;

4. reprezinta societatea/regia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

5. incheie actele juridice, in numele si pe seama societatii/regiei, conform legii;

6. asigura convocarea adunarilor generale ale actionarilor/asociatilor;

7. asigura realizarea obiectivelor si criteriilor de performanta convenite;

8. promoveaza si asigura intocmirea in termen a documentatiilor de privatizare, in conformitate cu prevederile programului de guvernare si al institutiei publice implicate;

9. alte prerogative incredintate de adunarea generala a actionarilor/asociatilor, ministerul de resort sau autoritatea administratiei publice locale, dupa caz, sau prevazute de lege;

b) sa prezinte, semestrial, in adunarea generala a actionarilor/asociatilor societatii comerciale sau ori de câte ori se solicita de catre institutia publica implicata, situatia economico-financiara a societatii/regiei, stadiul realizarii investitiilor, stadiul realizarii obiectivelor si criteriilor de performanta convenite, precum si alte documentatii solicitate, vizate si certificate de cenzori;

c) la solicitarea scrisa a organizatiei/organizatiilor de sindicat din societate/regie, sa puna la dispozitia reprezentantului/reprezentantilor ei/lor date privind administrarea societatii comerciale/regiei.

d) sa constituie garantiile banesti prevazute de lege;

e) sa nu cesioneze contractul de administrare altei persoane;

f) in cadrul procesului de privatizare sa nu efectueze vânzarea de active, incheierea de contracte de leasing imobiliar, gajarea de active, angajarea de credite (cu exceptia celor necesare desfasurarii activitatii curente) sau orice alte activitati de natura sa impieteze desfasurarea acestui proces (daca nu are mandat special din partea institutiei publice implicate).

4.2. Societatea/regia are urmatoarele obligatii:

a) sa asigure administratorului deplina libertate in organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei, in limitele prevazute de lege, de actul constitutiv si de prezentul contract;

b) sa plateasca administratorului toate drepturile banesti cuvenite, potrivit pct. 4.1.1 lit. a), c), d) si f);

c) sa asigure celelalte drepturi prevazute de pct. 4.1.1 din prezentul contract.

V. Indicatorii de referinta

5.1. Indicatorii de referinta se stabilesc de catre comisia de selectie pe baza indicatorilor economico-financiari din ultimii ani si stau la baza stabilirii obiectivelor si criteriilor de performanta care se negociaza in cadrul contractului de administrare.

5.2. Indicatorii de referinta se actualizeaza in fiecare an, pe baza datelor din bilantul contabil anual aprobat si se avizeaza de APAPS, ministerul de resort sau de catre autoritatea administratiei publice locale, dupa caz.

VI. Clauze de loialitate si confidentialitate

6.1. Administratorul este obligat sa-si foloseasca intreaga capacitate de munca in interesul societatii/regiei, comportându-se ca un bun comerciant.

6.2. Administratorului ii sunt interzise orice activitati in beneficiul unor societati comerciale/regii autonome concurente, cu acelasi domeniu de activitate sau care se afla in relatii de comert cu societatea/regia parte la contract.

6.3. Interdictia de la pct. 6.2 se extinde si asupra sotului sau sotiei administratorului, precum si asupra rudelor si afinilor acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv.

6.4. Pe intreaga durata a prezentului contract administratorul este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor referitoare la activitatea societatii/regiei, care au acest caracter, obligatie care se mentine si pentru o perioada de 3 ani de la incetarea prezentului contract de administrare.

marți, 12 aprilie 2011

Distributia prin internet

Vanzarile prin Internet ridica o serie intreaga de probleme noi, nu numai pentru afacerea ta, dar si pentru planul pe care il scrii:
- Cat de sigur este site-ul tau? Daca te lasa computerul sau imprimanta, afacerea ta pierde o zi sau o saptamana?
- Ai un firewall, o protectie prin antivirus, un sistem bun de copii de siguranta?
- Ai propriul tau site sau esti gazduit pe al altcuiva?
- Site-ul tau este deosebit de inteligent/bine conceput? Cine il scrie si il intretine?
- Iti onorezi singur comenzile sau le subcontractezi?
- Cum iti gasesc clientii site-ul?
- Esti prezent pe site-urile pe care se compara preturi?
- Ai link-uri de marketing si trimiteri catre alte site-uri?
- Cate „clicuri“ ai pe saptamana si cum se regasesc in vanzari?
Legume

Chiar azi am citit povestea unei mici intreprinderi care vindea pantofi cu numere foarte mari prin Internet in intreaga lume, bazandu-se, in principal, pe un motor de cautare important pentru clienti. Pe neasteptate, motorul si-a modificat algoritmii de cautare, firma nemaifiind afisata in primele pagini de rezultate, lucru care a dus implicit si la prabusirea afacerii. M-am intrebat de ce o asemenea firma specializata nu si-a construit o baza de date cu clientii vechi pe care ii putea contacta direct si de ce nu a pus la punct o schema de fidelizare a clientilor prin servicii de calitate sau printr-o schema de tip „urmatorul produs cumparat este gratuit“. Daca proprietarul ar fi conceput un plan de afaceri, in timp ce ar fi scris ca „nouazeci la suta din afacerea noastra se realizeaza prin motorul de cautare xxx“, nu si-ar fi pus o intrebare legata de problema dependentei si a vulnerabilitatii care l-ar fi facut sa se gandeasca la ele?

Una din marile probleme legate de vanzarile prin Internet consta in suportul pe unul sau doua canale; o alta problema este cat de dinamica poate fi o astfel de piata. Firma mea vinde carti pe Internet. In unele perioade ale anului obtinem reduceri bune de la furnizorii nostri si lansam oferte speciale, putand vinde sub pretul concurentei. In primul an in care am facut acest lucru am observat ca in cateva saptamani concurent a ne-a egalat sau ne-a sublicitat multe preturi. In al doilea an ne-au egalat preturile pentru cel mai bine vandute titluri intr-o saptamana.

Acum trebuie sa verificam constant preturile de pe aceasta piata, unde pretul este vital. Aceste probleme sunt reflectate in modul in care ar trebui sa iti scrii planul de afaceri. Este mai esential ca oricand sa abordezi punctele vulnerabile si situatiile ipotetice. Daca preturile pe piata ta nu se misca mult, atunci spune asta; daca ai propriul software de comparare si ajustare a preturilor, spune! Daca stai ca mine zilnic in fata computerului si ajustezi preturile, atunci spune asa!

Site-ul tau este gandit pentru vanzari? De exemplu, o firma de consultanta rareori castiga clienti noi prin intermediul site-ului sau; totusi, cele mai multe au unul. Scopul lui este de a consolida alte metode directe, de vanzare. In general, potential clientii se castiga prin recomandari sau contacte personale; ulterior, vanzarea este consolidata de site-ul web care adauga substanta unei prezentari. Asadar, vorbeste in planul tau despre scopurile site-ului.

Exista si lucruri care sunt la fel ca in orice afacere conventionala, dar pe care oamenii le vad oarecum diferit cand vine vorba deWorldWideWeb. Am primit un plan de afaceri pentru o afacere de pe Internet care era prezentata ca fiind a doua dupa Amazon. Acum vanzarile site-ului Amazon in intreaga lume sunt de 2.000 de ori mai mari. Este o comparatie de bun-simt? Daca ar fi fost vorba de o afacere cu caramizi sau cu mortar sau un supermarket de familie, oare s-ar fi comparat cu Tesco, cu Carrefour sau cu Walmart? Banuiesc ca nu. Internetul creeaza usor iluzia maretiei.

luni, 11 aprilie 2011

Tratamentul fiscal al TVA, pentru reducerile comerciale

Din punctul de vedere al TVA, aplicarea acestei taxe nu distinge reducerile ca fiind comerciale sau financiare.

Pentru situatiile de fata sunt aplicabile prevederile de la art. 138 lit. c) din Codul fiscal ce stabilesc ca bazele de aplicare a TVA se ajusteaza in urmatoarele cazuri:

“c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”.

Prin urmare, putem concluziona ca prin reducerea preturilor pentru bunurile si serviciile prestate in baza unor reduceri ulterioare livrarii se reduc si obligatiile de plata a TVA catre bugetul statului.

Acest lucru implica evidentierea corecta a operatiilor economice si inregistrarea sumelor in  decontul de TVA precum si depunerea declaratiei informative privind livrarile si achizitiile de pe teritoriul national cunoscuta ca declaratia 394.

duminică, 10 aprilie 2011

Modalitati sa iti faci propria afacere

Pentru multi oameni visul suprem este sa-si construiasca propria afacere. Pe masura ce tot mai multi oameni sunt concediati si trimisi in somaj fara prea multe menajamente, trebuie luat in considerare faptul ca acum este un moment bun pentru o initiativa pe cont propriu.

Sunt vremuri grele pentru companii, insa nu imposibile.

Daca supravietuiesti in aceste conditii, cand economia isi va reveni vei fi cu un pas inaintea tuturor, scrie Shine, care a intocmit si o lista cu cinci sfaturi pentru inceperea unei afaceri:

1. Pune bazele legale

O afacere trebuie pusa pe picioare din punct de vedere legal, mai intai. Astfel, unele dintre cheltuieli de instalare vor putea fi decontate.

Apoi, deschide un cont bancar pe firma cea noua. In acset fel, banii proprii si cei ai firmei nu se amesteca si poti vedea clar de ce bani dispui atunci cand vei avea de luat decizii de afaceri.

In fine, daca iti instalezi biroul in casa, ai grija sa faci acolo doar activitati dedicate firmei. Este foarte important din punct de vedere psihologic sa iti separi munca de viata personala.

2. Construieste si mentine o imagine de profesionist

Pentru a te asigura ca esti luat in serios, trebuie mai intai sa te iei tu in serios. Ai grija sa proiectezi imaginea unui profesionist de incredere si consecvent. Nu-ti lasa copiii sa raspunda la telefonul de serviciu. Nu amesteca relatiile sociale cu cele profesionale.

In plus, acum poti incepe sa pregatesti materiale care explica talentele, produsele sau serviciile tale.

Gandeste-te cum iti poti face publicitate ieftin, gandeste-te la persoanele pe care le cunosti si care te-ar putea ajuta si incearca sa gasesti un curs seral sau la fara frecventa pentru o specializare pe noul domeniu.

3. Gandeste-te la finantare

Finantarea afacerii este o chestiune spinoasa, insa trebuie sa tii cont ca poate veni din mai multe surse: poti sa iei bani din contul de economii, din salariu, o mostenire, "donatii" de la prieteni si familie sau chiar vanzand ceva ce ai, dar nu "produce".

4. Planuieste si investeste in asigurari

E o miscare "desteapta" sa iti asiguri afacerea si sa incepi sa-ti platesti contributiile la stat. Sunt reguli specifice, asa ca fa-ti singur temele de acasa si apoi vorbeste cu un contabil.

5. Extinde-ti afacerea

Cand esti la inceput, e o idee buna sa te ai doar pe tine in grija. Cu toate acestea, in functie de cat de bine iti merge, poate ca la un moment dat este cazul sa te extinzi, angajand pe cineva.

Poti sa primesti ajutor dezinteresat si de la familie, insa cel mai bine poti sa te "desfasori" cand platesti pe cineva.

3 tehnici eficiente de vanzari


 Aceste strategii au ca scop declarat marirea numarului de clienti prin castigarea de noi segmente de piata. Fiecare dintre ele va ajuta sa determinati o crestere a firmei dvs. si constituie concomitent obstacole greu de trecut pentru concurenta.

1. Planificati promovari incrucisate.

Identificati caracteristicile si preocuparile celor mai importanti potentiali clienti pe care ii aveti. Cautati alte firme, care nu va sunt concurente si care au castigat deja acesti clienti. Dupa ce ati gasit aceste firme faceti un plan pentru o promovare incrucisata. Aceasta strategie presupune costuri minime si are rezultate garantate.

De exemplu, o promovare incrucisata care a functionat grozav a fost intre un centru de sanatate si un restaurant cu bucatarie internationala. Ambele companii aveau ca public-tinta persoane educate, cu venituri peste medie de pe aria aceluiasi oras.

Meniul restaurantului includea cateva feluri de mancare speciale recomandate de catre nutritionistul centrului de sanatate. De asemenea, clientii fideli ai restaurantului primeau cupoane in baza carora puteau obtine o reducere la inscrierea ca membri ai centrului.
Legume


Chiar si reclamele celor doua companii mentionau colaborarea dintre ele pentru a atrage consumatori preocupati de sanatatea lor, care de obicei evita mancarea preparata la restaurant.

Newsletterul lunar al centrului de sanatate includea meniul "sanatos" al restaurantului recomandat de nutritionist. De asemenea, membrii centrului aveau la randul lor cupoane de reducere la restaurant.

2. Deschideti noi nise pe piata.

Cautati permanent noi nise de piata catre care sa va indreptati oferta. Odata gasita o nisa, concepeti programe de promovare special destinate pentru a cuceri acesti consumatori. Oferiti solutii adaptate nevoilor lor specifice si in felul acesta puteti transforma nisa intr-un grup de oameni nerabdatori sa cumpere de la dvs., si nu din alta parte.

De exemplu, foarte multe firme cumpara computere de la o anumita companie, de regula nu prea mare, pentru ca li se ofera exact ce le trebuie, nici mai mult, nici mai putin.

O metoda verificata pentru a identifica o nisa este evaluarea clientilor activi in prezent. Cautati grupuri de persoane care au caracteristici asemanatoare cu acestia, dar care nu recepteaza mesajele dvs. promotionale. Apoi incercati sa transmiteti mesajele si spre aceste grupuri, cu promisiunea clara de a le satisface nevoile specifice.

3. Exploatati cele mai noi tendinte.

Orice schimbare care apare sau sta sa apara in domeniul in care activati trebuie sa fie de maxim interes pentru dvs. Incercati sa identificati acele tendinte pe care le puteti transforma in oportunitati de afaceri inainte sa profite de ele concurenta. De regula, compania care reuseste sa identifice prima o anumita tendinta si actioneaza in consecinta ajunge lider in domeniu sau macar pe un segment de piata.

De exemplu, multe intreprinderi mici si mijlocii occidentale au profitat de beneficiile Internetului inca de la aparitie. L-au folosit pentru a atrage noi clienti care nu puteau fi "atacati" prin mijloace traditionale si pentru a fura clientii concurentilor care nu remarcasera potentialul unei pagini proprii pe Internet.

Exista insa o limita. Nu faceti schimbari bruste si majore in compania dvs. doar pentru a exploata o tendinta. Cel mai bine este sa adaugati ceva la ceea ce faceti in prezent pentru a va imbogati oferta conform cu tendintele de ultima ora. Ideea este ca, in goana dupa noi clienti, sa nu ii instrainati pe cei pe care deja ii aveti si dintre care unii nu sunt inca pregatiti sa se adapteze noilor

joi, 7 aprilie 2011

Calcul impozit pe venit

Problema:

O intreprindere individuala infiintata in luna sept. 2010, neplatitoare de TVA, si avand ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul, prezenta la finele anului 2010 urmatoarea situatie, conform Registrului Jurnal de Incasari si plati:

- total incasari din vanzarea marfurilor: 17.464,42 lei

- total plati: 22.232,51 lei.

Mentionam faptul ca:

- societatea a achizitionat imobilizari in valoare de 596,96 lei, valoarea amortizata a acestora fiind de 74,48 lei la 31.12.2010

- societatea detine pe stoc la finele anului marfuri in valoare totala de 10.748,65 lei (8.590,36 lei la valoarea de achizitie + 2.158,29 lei adaos comercial)

- societatea are datorii neachitate fata de furnizori in suma de 2.657,51 lei.

Precizati, va rog, modalitatea de calcul si suma impozitului pe venitul obtinut din acesta activitate independenta.

Solutie:

In conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) din Codul fiscal, venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50 din Codul fiscal.

Astfel cum prevede alin. (4) al acestui articol, conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

Cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale de sanatate pentru veniturile impozabile realizate de persoanele fizice care desfasoara activitati independente supuse impozitului pe venit, datorate potrivit art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea 95/2006, reprezinta cheltuieli deductibile la calculul venitului net anual supus impozitului pe venit.

Avand in vedere ca valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de 1.800 lei, presupun  ca imobilizarile in valoare de 596,96 lei reprezinta imobilizari necorporale (softwere) iar amortizarea se face pe o perioada mai mare de un an, iar suma de 2657.51 lei (datorii neachiztate la furnizori) reprezinta marfa din stoc, vom avea:

Venituri impozabile incasate = 17.462,96 lei

Cheltuieli deductibile =  13.119,67 lei           (22.232,51 -596,96 +74.48-8590,36)

Venit net impozabil  4.343,29 lei

Impozit pe venit 16% = 695 lei

CASS 5,5 % = 239 lei

Antecontract de vanzare-cumparare

Nr. .................................

din data (ziua, luna, anul)

..............................


I. Partile contractante


Subsemnatul(a) .................................., cu domiciliul in ......................., str. .................................. nr. ....., bl. ......, sc. ......, ap. ....., judetul/sectorul ....................., identificat cu ..................., seria ......., nr. ..............., cod numeric personal ............................................................ in calitate de p romitent-vanzator

si

Societatea comerciala ..........................................................................., cu sediul social in localitatea ............................, str. .................................. nr. ......., bloc. ....., judetul/sectorul ................................, inmatriculata la Registrul Comertului (localitatea) ................................. sub numarul ................................., avand cod fiscal/C.U.I nr. ....................... si cont bancar nr. .............................., deschis la Banca ..................................., Sucursala/Filiala ......................................, (telefon ........................., fax .........................., e-mail ..............................) reprezentata legal de domnul/doamna ......................................., cu functia de ...................................., in calitate de beneficiar-cumparator


II. Obiectul contractului


Art. 1. Prin aceasta, promitentul-vanzator si beneficiarul-cumparator se obliga sa incheie contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect

.....................................................

Art. 2. La cererea cumparatorului, contractul de vanzare-cumparare se va incheia in forma autentica pana la data de...................................

Cererea se va face cu cel putin ....... zile inainte de data prevazuta pentru autentificare.


III. Pretul contractului de vanzare-cumparare


Art. 3. Pretul de vanzare al bunului stabilit de parti prin prezentul antecontract este de .................. lei platibili de la data autentificarii contractului de vanzare-cumparare/ in .... rate lunare egale de ................... lei la fiecare .... ale lunii.

Art. 4. La data incheierii prezentului antecontract, cumparatorul a achitat suma de ................... lei cu titlu de avans pentru plata bunului obiect al contractului de vanzare-cumparare.


IV. Drepturile si obligatiile partilor


Art. 5. Partile au obligatia sa incheie contractul de vanzare-cumparare in termenul si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 2 din prezentul act.

Art. 6. Ambele parti au dreptul sa ceara incheierea contractului de vanzare- cumparare la expirarea perioadei prevazute pentru autentificare in acest antecontract.

Art. 7. Vanzatorul are obligatia sa incheie contractul de vanzare-cumparare si inainte de expirarea acestei perioade, oricand, la cererea promitentului - cumparator.

Art. 8. Cumparatorul are dreptul sa refuze cumpararea bunului, fara plata vreunei penalitati, daca, pana la data autentificarii, bunul devine impropriu scopului pentru care intentiona sa-l achizitioneze, din cauze neimputabile lui.


V. Transmiterea proprietatii


Art. 9. Prin semnarea prezentului act, atat promitentul cat si beneficiarul inteleg ca acesta nu reprezinta un act translativ de proprietate.

Art. 10. Riscul pieirii bunului ramane in sarcina promitentului - vanzator pana la data autentificarii contractului de vanzare-cumparare.


VI. Penalitati si raspunderi


Art. 11. Daca vanzatorul se razgandeste, acesta se obliga sa achite, cu titlul de daune-interese, dublul sumei reprezentand avansul primit de la cumparator, aratat in art. 4 al acestui antecontract.

Art. 12. Daca se razgandeste cumparatorul, acesta pierde suma achitata cu titlu de avans vanzatorului.

Art. 13. in caz de executare cu intarziere a obligatiilor prevazute in prezentul contract, partea in culpa datoreaza penalitati de intarziere de ........ %/zi din pretul contractului de vanzare-cumparare.

Art. 14. in caz de neexecutare a altor obligatii izvorate din prezentul antecontract, partea in culpa datoreaza, cu titlu de daune-interese, un procent de ....... % din pretul contractului de vanzare-cumparare.

Art. 15. De asemenea, daca una dintre parti refuza sa incheie contractul de vanzare-cumparare la expirarea termenului convenit, cealalta parte are posibilitatea de a cere instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.


VII. Clauze exoneratoare de raspundere


Art. 16. Forta majora exonereaza partile de raspundere in cazul executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiilor.

Art. 17. Cazul fortuit nu exonereaza de raspundere pe nici una dintre partile prezentei promisiuni.


VIII. Solutionarea litigiilor


Art. 18. Partile inteleg sa rezolve orice conflict aparut in legatura cu executarea obligatiilor lor pe cale amiabila. Daca totusi partile nu se inteleg, cauza poate fi deferita spre solutionare instantelor judecatoresti competente.


Vanzator                                             Cumparator

marți, 5 aprilie 2011

Ce finantari poti obtine

Unul dintre programele pe care le puteti accesa este Programul Operational Regional 2007-2013, finantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Axa prioritara 4 „Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local” , conform unor date ale Fundatiei Post-Privatizare.

Acesta vrea sa lanseze incubatoare de afaceri in special in zonele mai putin dezvoltate. Bugetul pentru perioada 2007-2013 este de 274,4 milioane de euro.

Perioada de implementare a proiectului (perioada dintre semnarea contractului de finantare si data finalizarii ultimei activitati prevazute in cadrul proiectului) nu trebuie sa depasesca 31 iulie 2012.

Prin acest proiect, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului isi doreste ca pana in 2015 sa finanteze 15 structuri de sprijinire a afacerilor, iar firmele sustinute prin aceste incubatoare sa creeze 3.000 de locuri de munca.

Cui se adreseaza finantarea nerambursabila?

Sumele se acorda solicitantilor care doresc sa infiinteze, sa extinda sau sa modernizeze structuri de sprijinire a afacerilor la nivel regional sau local (inclusiv incubatoare tehnologice si /sau de afaceri).

Acestea pot fi:

Unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale)

Unitati administrativ-teritoriale in parteneriat

Camere de comert si industrie

Societati care reprezinta mediul de afaceri

Societati comerciale/cooperative

Ce activitati se finanteaza?

Construirea/ modernizarea/ extinderea de cladiri si anexe.

Construirea sau extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul incubatorului si a drumurilor de acces;.

Crearea sau modernizarea utilitatilor incubatoroului: statii de tratare a apei, unitati de furnizare a energiei si a gazului, sisteme de canalizare, conectare la internet.

Dotarea cu echipamente

Lista activitatilor eligibile este orientativa

O alta sursa de finantare este Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 2002-2012.

Proiectul este finantat de Guvernul Romaniei prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, si de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Incubatoarele de afaceri, participante la program, pot oferi trei ani de gazduire pentru firmele acceptate, apoi urmand o perioada de monitorizare de doi ani.

Cei care se pot inscrie in aceste incubatoare sunt potentialii intreprinzatori sau intreprinderile care cu cel mult doi ani de activitate.

Beneficiarii programului sunt obligati sa infiinteze cel putin doua locuri de munca pana la sfarsitul celui de-al doilea an de functionare in incubatorul de afaceri si sa le mentina pe intreaga perioada de incubare.

Pentru anul 2010, bugetul a fost in valoare de 2.400.000 lei.

Ce se finanteaza?

- reabilitarea spatiului (maximum 500.000 lei, pentru incubatoarele noi si maximum 200.000 lei, pentru incubatoarele existente)

- amenajarea si utilarea spatiilor (maximum 130.000 lei pentru utilari incubatoare noi

- maximum 50.000 lei pentru reutilari a incubatoarelor care functioneaza deja

- sume nerambursabile pentru fiecare firma incubata pentru prima data, pentru achizitionarea de echipamente si servicii de consultanta in valoare de maximum 20.000 lei. Cel mult 30% din suma poate sa fie cheltuita pentru consultanta, iar restul pentru echipamente.

Situatia incubatoarelor romanesti:

Printre primele incubatoare lansate in Romania au fost cele cele deschise la mijlocul anilor 90 in judete, precum Sibiu sau Braila, acestea fiind axate pe dezvoltarea serviciilor si consultantei pentru infiintarea de parcuri si zone industriale.

In Romania, in 2010 se inregistrau 58 de incubatoare, acestea activand in consultanta, IT, biotehnologie, biomateriale, transfer de cunostinte, cercetare stiintifica, servicii de transport, potrivit Fundatiei Post-Privatizare.

Cele 58 de incubatoare au gazduit aproximativ 1.130 de firme si au creat 3.000 de locuri de munca pana la finalul lui 2009, cele mai multe fiind in regiunea Sud-Vest Oltenia.

Durata medie de incubare este de 2 ani.

Cea mai dezvoltata zona in ceea ce priveste numarul incubatoarelor de afaceri este regiunea Bucuresti-Ilfov, la polul opus fiind zona Sud-Muntenia, cu doar doua incubatoare de afaceri (Centrul de Afaceri Campulung si Incubatorul de Afaceri Universitar Giurgiu).