Cea mai interesanta afacere demarata acasa manual

Pantofiorii copiilor transformati in statuete, prin turnare in bronz

Unde sunt ghetutele in care copilul dvs. a facut primii pasi? Unde sunt tenisii cu care era incaltat cand batea mingea toata ziua in fata blocului? Ghetutele le-ati aruncat de mult, tenisii la fel (ca ajunsesera cu talpile gaurite), dar acum, cand copilul isi da bacalaureatul sau e la casa lui, v-ar placea sa mai tineti in mana incaltamintea lui de cand era mic si sa va lasati rascolit(a) de amintiri.
Pentru tinerii parinti de acum, un sfat: ar fi bine sa fiti un pic prevazator si sa nu aruncati imediat incaltamintea uzata. Pantofiorii, ghetutele, tenisii, cipicii de balerina, sandalutele se pot transforma in bibelouri durabile si cu o valoare sentimentala inestimabila, prin turnare in bronz. Rezulta astfel niste mici statuete care, montate pe o placa de lemn inscriptionata cu numele copilului, alaturi de o fotografie inramata a acestuia, devin adevarate comori ale familiei, ce pot fi transmise din generatie in generatie.
Serviciul acesta functioneaza deja cu succes in S.U.A., dar si in tari din Europa Occidentala (Italia, de exemplu) si aduce venituri frumoase prestatorilor – cca 150 $ pentru fiecare comanda.

Care este tehnica de lucru?

Sintagma “turnare in bronz” este oarecum improprie. Procedeul folosit se numeste galvanizare si presupune scufundarea ghetutei intr-o baie electrolitica si acoperirea ei cu un strat de de bronz, cupru, nichel, argint sau chiar aur, cu grosimea cat a trei coli de hartie suprapuse. Nu intram in detalii tehnice, dar precizam ca prin acest procedeu atomii metalului folosit se depun peste tot, astfel incat statueta rezultata pastreaza orice rosatura, rid sau plesnitura. Este varianta cea mai performanta de lucru, dar si cea mai complicata: incaltamintea arata, intr-adevar, ca si cum ar fi turnata in bronz, dar metoda de operare nu este la indemana oricui si, folosita de amatori, poate deveni chiar periculoasa. Profesionistii acestui serviciu cunosc totul despre galvanizare, au echipamente adecvate si lucreaza foarte atent, din acest motiv onorarea unei comenzi dureaza chiar si cateva saptamani si presupune un sir de 18-20 de etape.

Mult mai putin complicata, dar si cu rezultate mai slabute, este acoperirea incaltamintei cu bronz printr-o tehnica manuala (practic, un fel de vopsire). Iata ce presupune aceasta tehnica, al carei mare avantaj este ca permite desfasurarea cu succes a afacerii si de catre neprofesionisti:
• in primul rand, curatati incaltamintea foarte bine cu o carpa muiata in spirt si lasati-o sa se usuce;
• aranjati pantofiorii/ghetutele/tenisii in pozitia in care vreti sa apara in final: faceti funde la sireturi, fixati limba astfel incat sa nu atarne libera – eventual apelati la un strop de adeziv;
• dati o gaura discreta in talpa fiecarui pantofior si introduceti un fir metalic. Acesta va ajuta la suspendarea incaltamintei pentru a se usca, intr-o etapa ulterioara;
• preparati amestecul de acoperire: dizolvati pulbere de bronz, cupru sau aur intr-un castron cu lac si amestecati in continuu pentru a impiedica depunerea pulberii pe fundul castronului. Adaugati pulbere pana cand lichidul capata consistenta vopselei;
• aplicati amestecul pe incaltaminte, atat in interior cat si in exterior, utilizand o perie din par de camila, in mai multe straturi;
• dupa fiecare strat, spalati bine peria si lasati incaltamintea sa se usuce, suspendata de firul metalic. Daca observati pete dupa fiecare uscare, inseamna ca in acele zone amestecul a fost absorbit de material si ca e necesar un nou strat;
• cand stratul final s-a uscat, puteti crea un efect de antic, imbogatind amestecul de vopsire cu un colorant (rosietic sau negru) si aplicandu-l cu o perie subtire pe indoiturile si rosaturile incaltamintei.

Prin aceasta tehnica manuala nu se obtine un efect 100% de statueta. Peretii ghetutelor capata o rigiditate satisfacatoare, aspectul de turnat in bronz este destul de veridic, dar… nu sunt statuete. De aceea si pretul serviciului scade (undeva spre 35 $), in schimb creste productivitatea, deoarece timpul de lucru este mult mai mic. Pentru cei care urmaresc insa calitatea si durabilitatea, galvanizarea ramane insa procedeul cel mai performant. Liderul in domeniu este firma americana Bron-Shoe care, din 1934 si pana astazi, a galvanizat peste 13.000.000 de perechi de incaltaminte (!).

Posibilitati suplimentare de afaceri

Nu numai incaltamintea este potrivita pentru a fi transformata in amintire din bronz. O minge de baseball, un cozoroc, stiloul din clasa I, jucaria preferata – toate pot deveni bibelouri de acest gen. Conditia esentiala este insa ca materialul din care sunt realizate sa permita galvanizarea.
Apoi, nu trebuie pierdut din vedere ca galvanizarea este doar o etapa a serviciului oferit – mai intervine si inramarea fotografiei copilului, conceperea unui text insotitor (o mica poezie, de exemplu), precum si construirea placii de sustinere a ansamblului. Aceasta placa este, de obicei, o bucata de lemn lustruit pe care este fixata cu suruburi o tablita de alama inscriptionata cu numele copilului si anul in care a fost realizata fotografia.

De ce marketingul nu trebuie confundat cu publicitatea

Foarte multi oameni confunda marketingul cu publicitatea si vice versa. Atat marketingul cat si publicitatea sunt foarte importante pentru o firma, dar in acelasi timp ele reprezinta doua categorii foarte diferite. Atunci cand tu stii diferentele si faci un studiu de piata, nu vei face altceva decat sa-ti indrepti afacerea si profitul pe un trend crescator.

Sa incepem mai intai prin definirea celor doi termeni, ca apoi sa va explic prin ce se difera marketigul de publicitate.

Publicitatea: Difuzarea platita sau neplatita a unui mesaj convingator prin intermediul mijloacelor de informare in masa. Acest mesaj este un mesaj de promovare sau prezentare pentru produsele sau serviciile unei firme si care se adreseaza clientilor existenti sau potentiali.

Marketingul: Planificarea sistematica, implementarea si controlul mixului de activitati financiare menite sa aduca impreuna cumparatorii si vanzatorii, pentru avantajul schimbului reciproc sau a transferului de produse.

Dupa ce am citit ambele definitii, este usor de inteles de ce oamenii sunt confuzi si ajung pana in punctul in care cred ca acesti termeni economici reprezinta unul si acelasi lucru. Sa incepem sa disecam mai pe larg aceasta problema.

Publicitatea este o componenta a procesului de marketing. Este partea care se ocupa de a face cunoscuta afacerea, produsul sau serviciul oferit de tine, lumii inconjuratoare. Ea implica procesul de dezvoltare a unor strategii cum ar fi, locul de difuzare al publicitatii, frecventa, etc. Publicitatea include plasarea unei reclame in medii cum sunt ziarele, televiziunile, panourile publicitare, e-mail-urile si, bineinteles, internetul. Publicitatea reprezinta cea mai mare cheltuiala a majoritatii planurilor de marketing, urmata de relatiile cu publicul si studiul pietei.

Cea mai buna metoda pentru a distinge publicitatea de marketing este sa ne imaginam o placinta. In interiorul placintei tu ai felii de publicitate, studii de piata, planificari media, relatii cu publicul, pretul produsului, distributia, suport clienti, strategii de vanzari si implicarea comunitatii. Publicitatea este doar o felie din placinta. Toate aceste componente trebuie nu doar sa lucreze independent, ele trebuie sa lucreze in acelasi timp si impreuna pentru a atingele obiectivele. Marketingul este un proces care necesita timp si care implica ore de cercetare, pentru ca un plan de marketing sa fie eficient. Gandeste-te la marketing ca fiind tot ce face o firma pentru a facilita schimbul intre ea si clienti.

Cum a lansat o tanara propriul business in domeniul fitnessului

Cori Gramescu (27 ani), proprietara salii de gimnastica LadyFit, a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. In 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar de doi ani are propriul business in domeniu. Intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, Gramescu arata cat de afectata de criza a fost piata locala de fitness si care este tipul clientului roman care merge la sala.

In ultimii doi ani s-au simtit efectele crizei si in piata locala de fitness. Clientii au devenit mai atenti cu felul in care isi organizeaza cheltuielile, iar multe dintre afacerile neprofitabile au fost inchise. Insa acest lucru a avut si efecte pozitive, intrucat a fortat cluburile de fitness sa se concentreze asupra clientului si sa ii ofere servicii de calitate, potrivit lui Cori Gramescu. "Mai mult ca oricand, in domeniul sportului ar trebui sa conteze grija fata de client", adauga ea.

Gramescu a absolvit Facultatea de Studii Economice Europene si a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. Din 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar in 2009 a deschis LadyFit – sala de gimnastica dedicate femeilor, localizata in centrul Bucurestiului, in Piata Unirii.

Incepand cu 2006, ea a investit contant in programe de instruire in sport, pe care le-a parcurs in Canada, Marea Britanie, Statele Unite si Suedia.  "Din 2005 pana acum am avut peste 5.000 de cliente de care m-am ocupat in cadrul programelor de exercitii pe care le-am predat, iar din 2009 am lansat ideea personalizarii antrenamentelor de grup, in functie de obiectivele individuale ale fiecarei cliente", povesteste ea.

In cei sase ani de experienta acumulata, proprietara LadyFit a observat o crestere a interesului fata de sport si fata de programele de antrenament cu greutatea corpului. In plus, in prezent, oamenii sunt mult mai informati decat acum sase ani in legatura cu programele de antrenament in grup si, pe segmentul de femei, se simte clar un interes crescut fata de ideea de sanatate, slabire naturala si frumusete prin nutritie si sport.

In orasele mari din tara, romanii s-au obisnuit sa mearga la sala, insa in multe localitati nu exista, in momentul de fata, nici macar o sala de fitness complet echipata. Astfel, valoarea pietei de profil este greu de estimat, conform lui Gramescu, deoarece volumul de vanzari depinde semnificativ de la zona la zona.

Care este tipul romanului care merge la sala? "In cazul clientelor LadyFit s-a observat o inaintare semnificativa in varsta a mediei, in sensul in care daca in urma cu sase ani media de varsta a clientelor salii era de 25 de ani, acum media se indreapta spre segmentul 35 de ani", arata ea. Asa cum ii spune si numele, LadyFit se adreseaza exclusiv femeilor pentru antrenamentele de grup, sedintele de masaj si tratamentele corporale. Insa sunt oferite si programe de antrenament pentru barbati, in cadrul sedintelor private de exercitii. In acest moment, mai putin de 5% din clientii salii sunt barbati.

Despre businessul LadyFit

Anul trecut a fost unul in care veniturile firmei s-au stabilizat, iar sala de gimnastica a obtinut si un mic profit. "Cred ca 2010 a fost un an in care brandul s-a stabilizat in piata si estimez ca am depasit perioada de nesiguranta a afacerii. Din 2011 mizam pe continuarea trendului de crestere, care sa ne permita sa concretizam planurile de extindere a numarului de sali si de diversificare a programelor de antrenamente pentru femei", arata Cori Gramescu.

Pana acum doi ani, cele mai aglomerate perioade pentru acest tip de business erau februarie-iunie si noiembrie-decembrie, cu o scadere semnificativa in ianuarie-februarie si iulie-septembrie. Incepand cu 2009, diferenta intre lunile cele mai aglomerate si cele mai libere s-a redus semnificativ; astfel, "cea mai intensa activitate o avem in luna martie".

LadyFit ofera clientilor abonamente pentru programele de antrenament cu preturi ce incep de la 21 de euro si ajung pana la 80 de euro pe luna, in functie de numarul de sedinte si de intervalul orar pentru care se opteaza, si abonamente la masaj si tratamente corporale, cu preturi ce incep de la 40 de lei/sedinta. Daca ne raportam strict la suma platita pentru o ora, probabil ca cel mai costisitor serviciu oferit de LadyFit ar fi programul de antrenamente personale private. In acest caz, preturile incep de la 50 de lei pentru o sedinta de antrenament si ajung pana la 50 de euro/sedinta.

Acest serviciu este recomandat persoanelor care au diverse probleme de sanatate si care, implicit, au nevoie de o supraveghere foarte stricta si de o colaborare stransa cu medicul curant. De asemenea, acest tip de serviciu premium, total personalizat si individualizat, este preferat si de persoanele cu venituri mari.

Sala de fitness isi schimba grila de antrenamente la fiecare trimestru, pentru a oferi diversitate clientilor.

Din aceasta luna, LadyFit a crescut numarul salariatilor la 12. Varsta medie a acestora este de 24 de ani, toti avand studii superioare.

Incepand cu 2010, impreuna cu echipa LadyFit, Cori Gramescu s-a implicat in programe sociale diverse, precum Ziua europeana impotriva obezitatii (2010) si Inviorarea de primavara (2011), in cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatului.

Cum e sa fii platit cu 600 $ pentru o fotografie

Este fotojurnalist pentru publicatii precum The Associated Press, CBS News din New York, a colaborat cu National Geographic si Reuters si are aproape 20 de ani de experienta in domeniu. Americanul Dean C.K. Cox (foto) a discutat cu Wall-Street.ro despre experienta sa, a oferit sfaturi pentru incepatori dar si cei avansati in fotografie si fotojurnalism si a dezvaluit unele comisioane primite pentru munca sa.

Pasiunea lui Dean Cox pentru fotografie s-a nascut inca din adolescenta astfel incat a studiat fotojurnalismul si fotografia documentara la London College of Communication. Dupa ce a colaborat cu mai multe reviste si ziare de pe print, in 2003 s-a decis sa devina fotojurnalist freelancer.

In prima faza, Dean Cox a lucrat pe un Pentax K1000 cu un obiectiv de 50mm. “Fotografiezi cu ce ai la indemana. Daca surprinzi ‘o faza’ undeva, deseori o fotografie facuta chiar si cu telefonul mobil poate fi excelenta”, spune el. Ulterior a dorit sa achizitioneze aparatura mai performanta si si-a achizitionat un Nikon N8008 pe film, la mana a doua. Din acel punct, fotojurnalistul american a achizitionat in special aparate Nikon, cu exceptia unui Hasselblad pe film pe care l-a cumparat in urma cu cativa ani. “Adevarata investitie pe care am facut-o in cariera mea a fost in achizitionarea a doua body-uri Nikon D1X, trei obiective, un flash si accesorii. Fiecare corp al aparatelor a costat circa 5.000 $”, spune el.

In prezent fotojurnalistul foloseste Nikon D300 si D7000. “Am ales corpuri mai mici pentru ca nu vreau sa ies in evidenta in multime. Ba chiar am sters sigla Nikon de pe camere si folosesc un strap-on fara nume, sa par amator. Astfel, in locuri mai ‘dubioase’, ma strecor mai usor”, spune el. Dean Cox foloseste obiective mai mici – 17-55mm f2.8, 50mm f1.8 si f1.4, 200mm f2.8. Aproape niciodata nu foloseste flash-ul si nici trepiedul. “Am achizitionat D7000 pentru ca am inceput sa fac si story-uri video, pentru care sunt nevoit, intr-adevar, sa folosesc trepiedul”. Pentru proiecte speciale el foloseste Hasselblad, pentru care prefera doua obiective – 80mm si 150mm. “Per total, cred ca echipamentul meu se ridica la o valoare de 15-20.000 dolari. Dar mult mai valoroase sunt fotografiile mele pe care le pot revinde pe parcursul intregii mele vieti”, spune el.

Care este investitia minima pentru a face fotojurnalism profesional

In functie de story-urile pe care vrei sa le acoperi, investitia poate fii de zeci de mii de euro (in cazul fotojurnalistilor de sport, de exemplu), acestia avand nevoie de obiective si aparate foarte performante. “Pentru fotojurnalistii de documentare este mai ieftin dar un minim ar trebui sa fie undeva la 5.000 dolari. Nu trebuie sa uitam laptop, programe de editare care sunt si ele scumpe. Sa nu uitam insa ca nu o camera scumpa il face pe om fotograf ci profesionalismul, felul in care comunici cu oamenii, sa iti intelegi si sa te pui in pielea celor pe care ii fotografiezi este mult mai important”, spune el.

Cat de dificil este sa convingi publicatiile mari sa achizitioneze fotografii

Fotojurnalismul este o industrie foarte competitiva, mai ales pe masura ce camerele foto performante devin din ce in ce mai accesibile si amatorii realizeaza fotografii pe care apoi le ofera gratuit, spune Dean Cox. Mai mult de atat, piata editoriala se micsoreaza – print-ul este in scadere si investitiile in fotografie se reduc proportional, publicatiile incepand sa achizitioneze fotografii din ce in ce mai ieftine. Si atunci, ce trebuie sa faca un fotojurnalist? “Trebuie sa fotografiezi diferit fata de altii, sa gasesti subiecte diferite si unghiuri altfel. Trebuie ca fiecare fotografie sa aiba o poveste a ei, independent de text. Imi consum mult timp dialogand cu redactori sefi sau editori, lucru care nu imi place intrucat imi ‘mananca’ din timpul necesar fotografierii propriu-zise”, spune Cox.

Cat se castiga din aceasta meserie? Depinde. Unele reviste sau ziare platesc “la zi, acoperind toate cheltuielile fotografului”. De exemplu, o zi de munca pentru New York Times se plateste intre 200 – 500 dolari, in functie de locul unde fotografiezi si ce anume trebuie sa surprinzi. Revistele pot plati si mai mult. Website-urile platesc incepand cu 50 $/fotografie insa Dean Cox a vandut catre Time Magazin, Vogue Italia, LeMonde si altele poze cu peste 600 $ bucata.

Un intreg story pe print poate sa iti aduca venituri de 2.000-3.000 $, in timp ce acelasi story pe online poate sa iti aduca doar 500 $, spune el. “Nu stii niciodata cat o sa primesti, tine si de capacitatile tale de a negocia, de portofoliul si renumele tau. In prezent castig din mai multe surse – am cereri de la clienti mai vechi si apoi vand parte din fotografii pe diferite site-uri de stocare, de asemenea lucrez permanent pentru EurasiaNet.org, un site de stiri ce acopera Asia Centrala si Caucaz, precum si din expozitii si training-uri sustinute in lume.

Ponturi pentru a convinge editorii sa iti publice fotografiile

Atunci cand intra in contact cu noi clienti, in prima faza Dean Cox ii abordeaza pe email apoi, la cateva zile distanta, telefoneaza si ulterior, daca este posibil, se intalneste fata in fata cu editorii respectivi. “Este foarte, foarte important sa ai contact personal cu cei ce decid daca publica sau nu anumite fotografii. Este crucial ca ei sa iti vada pasiunea pentru fotojurnalism, pentru munca depusa, sa le arati parte din ceea ce realizezi”, spune el.

De exemplu, pentru a publica la National Geographic, Dean Cox a fost nevoit sa trimita mai multe mail-uri, sa sune si sa se intalneasca personal cu cei de acolo. “Nu a fost deloc usor, a trebuit sa le dovedesc ca sunt capabil sa acopar nu un singur story, ci mai multe si abia pe la al treilea au decis sa colaboram”, povesteste el.

Ponturi pentru tineri fotojurnalisti

“Fotografiati o poveste emotionanta care sa atinga sufletul oamenilor si sa ii faca sa aiba reactii. Zonele de conflict nu garanteaza succes, si nici daca o sa calatoriti in zone indepartate unde oameni sufera. E foarte important sa intelegi subiectele pe care le fotografiezi, daca sunt oameni trebuie neaparat sa comunici inainte cu ei, sa empatizezi, sa ai rabdare si sa zambesti. Abia atunci vor putea fi naturali in fata camerei”, spune Dean Cox care subliniaza ca pentru o singura fotografie reusita discuta uneori cu subiectul chiar si o ora, se imprieteneste cu el sau ea.

Dean Cox spune ca, la toate cursurile la care a participat, i-a sfatuit pe cei prezenti sa isi caute o poveste interesanta aproape de locul in care traiesc si sa o descrie prin fotografii pe parcursul unui an intreg. “Deseori subiecte foarte interesante se afla chiar sub nasul nostru – trebuie doar sa ne ridicam privirea din pamant. De asemenea, este important sa nu incepem sa fotografiem gandindu-ne la faima, glorie sau premii si bani. Ultimul lucru la care trebuie sa te gandesti este ca vrei sa castigi un premiu Pulitzer”, spune el.

Plusuri si minusuri in a fi fotojurnalist

Dean Cox considera ca are “cel mai frumos job posibil”, desi nu este unul usor. “Uneori poate fi obositor dar treci prin experiente de viata incredibile, iti faci noi prieteni, treci prin dificultati dar te bucuri enorm cand reusesti sa publici o fotografie reusita. Mai mult, cred ca se poate trai decent din fotojurnalism”, spune el. “Nu voi fi niciodata milionar din aceasta profesie, dar nu asta ma intereseaza”.

Cel mai greu lucru pentru Dean Cox este sa fie departe de familie (in prezent Dean Cox este casatorit si locuieste in Suedia, avand doua fete – n.r.) dar “intoarcerea ma face sa fiu cel mai fericit om”.

El povesteste ca a trecut prin intamplari unde adrenalina urca la nivel periculos – a asistat la raiduri ale politiei, s-au indreptat arme asupra lui in Praga, viata i-a fost pusa in pericol in Kyrgyzstan anul trecut, a fost ridicat pe sus si aruncat la pamant de forte ale Serviciilor Secrete SUA, a fost batut si calcat in picioare de oameni nervosi si muscat de caini, a fost urmarit de KGB in Belarus.

Recent, fotojurnalistul Chris Hondros din New York a murit alaturi de un coleg in Libia. “Mi-a fost prieten si a fost un bun fotojurnalist”, spune Dean Cox.

Pe langa anumite serii de fotografii proprii, Dean C.K.Cox apreciaza munca lui Ed Kashi, Alex Webb sau Philip Jones Griffths.

“Ca ultime cuvinte pentru acest material as vrea sa apar meseria de fotojurnalist. Este pacat ca foarte multe fotografii nu sunt vazute de multi oameni. Cred ca multi editori si publisheri neglijeaza fotojurnalismul si nu ofera credit celor ce isi pun in pericol insasi viata pentru o fotografie care spune o poveste deseori incredibila”.

Afaceri din magiun de 2 milioane de euro pe an!

Un produs protejat pe plan national si din primavara pe intreg continentul isi incearca norocul peste granita! Deocamdata in cateva magazine din Nisa, in Franta.

Reteta? Uluitoare prin simplitatea ei: se iau cinci kilograme de prune, se pun la fiert in apa la foc mic. Dupa cateva ore, produsul finit cantareste doar un kilogram.

Doua femei stau in spatele afacerii cu magiun de Topoloveni. Si spun ca produsul lor are un singur secret. Nu contine conservanti si aditivi si este promovat ca atare.

Afla povestea lor din video atasat!

Alegeti serviciile de webdesign!

Domeniul internetului, chiar si in Romania, a continuat sa creasca in perioada de recesiune. O crestere franata de dificultatile financiare ale firmelor si investitorilor, ramane totusi o evolutie, in contextul in care majoritatea sectoarelor au involuat.

Deoarece internetul in Romania nu este o piata matura, ajunsa la saturatie, ca in statele dezvoltate Europene. Potentialul este inca ridicat, internetul reprezentand inca ceea ce acum 18   20 insemna pamantul pentru un intreprinzator cu simtul banului.

Ceea ce este cu adevarat seducator daca alegeti aceasta afacere este ca puteti castiga oricat de mult, plecand de la investitii minime.  The sky s the limit  spuneau (si inca spun) americanii. In acest caz, singurele limite sunt date de creativitatea si de spiritul dumneavoastra de afaceri.

 Bine, dar eu nu am cunostinte de webdesign . Cunostintele de webdesign constituie o cerinta preferabila, dar nu obligatorie pentru succesul afacerii. Nu uitati: dumneavoastra sunteti dezvoltatorul afacerii, nu si webdesigner-ul. Chiar presupunand ca stapaniti excelent domeniul, daca gestionati bine afacerea ati putea ajunge, in scurt timp, sa aveti clienti cat pentru o armata de webdesigner-i. Cunostintele va ajuta, intr-adevar, pentru a stabili coordonatele generale, strategia afacerii, detaliile ofertei si pentru a avea control asupra calitatii serviciilor oferite. Daca nu aveti deja astfel de cunostinte, va puteti insusi rapid notiunile de baza in domeniu, calea cea mai facila fiind apelarea la un curs de specialitate. Ideea este sa apelati la ajutor de specialitate atat cat este necesar pentru a ajunge in acel punct din care veti putea progresa singur(a).

Investitii necesare   in acest caz, investitiile sunt foarte reduse. Va sunt necesare:

-    un sistem de operare nu foarte performant, dar nici basic (sistem pe care probabil ca deja il aveti);
-    licente pentru aplicatiile utilizate (Dreamweaver pentru programare, Photoshop pentru grafica ar fi un minim necesar);
-    cheltuieli pentru o pregatire minima in domeniu, daca nu o aveti deja;
-    domeniu si gazduire pentru site-ul propriu; cheltuieli pentru crearea si optimizarea sa, daca nu vi-l construiti singur(a).

In privinta platii webdesigner-ilor, nu va faceti probleme: se merge pe baza de contract de colaborare.

Dificultatile principale ale afacerii sunt la inceput: cum va faceti cunoscut si cum castigati increderea clientilor. Cum realizati aceste lucruri? Prin sistemul de relatii si prin SEO (optimizare   Search Engine Optimization) obtineti vizibilitatea. Increderea potentialilor clienti o veti castiga dupa crearea si trecerea in portofoliu a primelor site-uri.

"Daca este asa de simplu iar costurile asa de mici, webdesigner-ii ofera aceste servicii direct, doar pe cont propriu. De ce ar mai lasa o parte din bani firmei?"

Exista si webdesigner-i care lucreaza direct cu clientii, dar multi nu fac asa. De ce?

Pur si simplu fiindca unii dintre ei nu au suficient spirit intreprinzator si viziune asupra afacerii, fiindca nu reusesc sa imbrace totul intr-o forma vandabila, sa-si creeze o oferta si sa-si gaseasca singuri clienti, chiar daca, din punct de vedere tehnic, pot fi profesionisti de top.

Cinci idei stupide care au generat milioane de dolari

Printre afacerile atipice propuse, se numara pietre pe post de "animale de companie", pagina de internet de un milion de dolari, cartuse reumplute de pustnici, carti de joc vandute online si o casuta postala pentru Mos Craciun.


Ideea suna stupid, dar a atras vanzari geniale. Pietre pe post de "animale de companie". Un designer din California, Gary Dahl, a comercializat asemenea pietre la 3,95 de dolari bucata, incepand cu anul 1957. In mod bizar, Dahl a castigat milioane de dolari din vanzarea pietrelor in cauza, scriu cei de la entrepreneursforchange.com, citati de incont.ro.

In 2005, Alex Tew, un tanar de 21 de ani, a cumparat un site si a reusit sa vanda fiecare pixel de pe homepage cu un dolar. Astfel a castigat primul milion de dolari, cat sa-i ajunga o viata.

Tehnologia si credinta merg mana-n mana. Calugarii de la manastirea Cisterian Abbey din Monroe County au ramas in "pana de tus" la imprimanta. Preturile din zona erau prea mari, asa ca au luat hotararea dumnezeiasca de a-si deschide ei insisi un magazin de reincarcare a cartuselor inkjet. Intr-un singur an, au castigat 2,5 milioane de dolari din reumplerea cartuselor de imprimante.

Phil Blank, un instructor de sala din SUA, a vandut pachete de carti de joc, pe care erau ilustrate diverse exercitii fizice. Intr-un an de la lansare, afacerea a generat 4,7 milioane de dolari.

Byron Reese, un pustiulache din Alaska, a inchiriat o casuta postala si apoi a perceput cate 10 dolari de la parinti pentru a expedia scrisori copiilor "din partea lui Mos Craciun". Copilul a trimis peste 275.000 de scrisori intr-un singur an.

Ai vreo idee stranie, care ar putea aduce un venit? Nu ezita sa o pui in practica!

Contract de Administrare

Contract de administrare
Incheiat astazi .........................
 la .............................................

I. Partile contractante

1.1. In realizarea si dezvoltarea atributiilor administratorilor, prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata), precum si in actul constitutiv, intre:

a) S.C. .............................................. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. sau Regia autonoma ............................................................................... cu sediul social in (localitatea) ..............................., str. ............................. nr. ......., judet/sector ...................................., având codul unic de inregistrare nr. ............... , atribut fiscal ......................... si numar de ordine in registrulcomertului .................../.................../.................., contul nr. .......................... deschis la ........................, telefon ......................., fax .........................., reprezentata prin ............................, in baza adunarii generale a actionarilor/asociatilor/ordinului/hotarârii nr. ................................. din data de ......................., denumita, in continuare, societatea/regia si

b) Societatea comerciala ................ S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., de nationalitate (localitatea) .............................., cu sediul in ................................... str. ............................ nr. ........, judetul/sectorul/tara ............................, având codul unic de inregistrare nr. ..............., atribut fiscal ......................................... si numar de ordine in registrul comertului ................/................./................., contul nr. .............................. deschis la ........................, telefon ........................., fax ........................, reprezentata prin ...................................... in baza ............................., denumita in continuare administrator

sau

c) Societatea comerciala ............................................... de nationalitate .........................................., cu sediul in (localitatea) ................................................,

str. ............................... nr. ........, judetul/sectorul/tara ......................... având codul unic ................................, atribut fiscal ......................, numar de ordine in registrul comertului .............../............../.............., contul nr. ....................... deschis la ...................., telefon ....................., fax ................................, reprezentata prin .................................., in baza .................................... impreuna cu ..........................., cetatean ......................, domiciliat in (localitatea) ........................... str. ..................... nr. ....., judetul/sectorul ............................., posesor al actului de identitate seria .......... nr. ............... eliberat de .............................. la data de ..........................., denumit in continuare administrator

sau

d) Domnul ..................................., cetatean .........................., domiciliat in (localitatea)

......................................... str. ........................................ nr. ......., bloc ......, scara ......., etaj ......, apartament ......., judetul/sectorul ................., având actul de identitate seria .......... nr. ........................ eliberat de ................... la data de ................., CNP .............................., denumit in continuare administrator

au convenit sa incheie prezentul contract de administrare, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. Obiectul contractului

2.1. In urma acordului de vointa intervenit intre parti, societatea/regia incredinteaza administratorului organizarea si gestionarea activitatii sale.

2.2. Organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei se vor efectua pe baza obiectivelor si criteriilor de performanta anexa, care fac parte integranta din prezentul contract.

2.3. Administratorul reprezinta societatea comerciala/regia autonoma in raporturile cu tertii si poarta raspunderea pentru modul in care infaptuieste actele de administrare a societatii comerciale/regiei autonome, in schimbul unei indemnizatii conform celor convenite prin prezentul contract.

III. Durata contractului

3.1. Prezentul contract se incheie pe o durata de ........... ani, incepând cu data semnarii acestuia.

3.2. In conditiile indeplinirii de catre administrator a obligatiilor asumate prin contract, la expirarea termenului, partile vor putea conveni, prin act aditional, prelungirea contractului pe o perioada ce se va negocia intre parti, dar care nu va fi mare decât cea stabilita prin prezentul contract.

IV. Drepturile si obligatiile partilor

4.1. Drepturile si obligatiile administratorului

4.1.1. Administratorul are urmatoarele drepturi:

a) sa primeasca o indemnizatie lunara bruta in suma de ......................... lei, care se negociaza de catre parti conform legii, este supusa indexarilor stabilite si aprobate prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor/ordin al ministrului de resort sau prin hotarâre a autoritatii administratiei publice locale, dupa caz, urmând a se incheia act aditional la prezentul contract;

b) in caz de neindeplinire a obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite prin prezentul contract, indemnizatia lunara bruta acordata se diminueaza proportional;

c) participarea la profitul net al societatii comerciale/regiei autonome, din fondul de participare a administratorului la profit, in cazul in care se obtine o rata a profitului net mai mare in exercitiul financiar analizat fata de cea realizata in anul de referinta, cu conditia ca aceasta rata sa fie cel putin egala cu rata profitului net pe care administratorul s-a angajat sa o obtina pentru respectivul exercitiu financiar;

d) decontarea, pe baza documentelor justificative, a cheltuielilor de cazare, diurna, transport si a altor cheltuieli pentru deplasarile in interes de serviciu in tara si in strainatate, in limitele stabilite prin bugetele anuale ale societatii/regiei;

e) sa fie informat, asupra activitatii societatii comerciale/regiei autonome, având acces la toate datele, informatiile si documentele privind operatiunile comerciale ale acesteia;

f) concediu de odihna de ............... zile lucratoare pe an.

4.1.2 Administratorul are obligatiile prevazute de lege in care sens este dator:

a) sa aduca la indeplinire obiectivele si criteriile de performanta ale societatii/regiei, anexa nr. .... care fac parte integranta din prezentul contract, in care scop dispune de urmatoarele prerogative:

1. concepe si aplica strategii si/sau politici de dezvoltare a societatii/regiei;

2. organizeaza selectarea, angajarea si concedierea personalului, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii si a contractului colectiv de munca;

3. negociaza contractul colectiv de munca si contractul individual de munca;

4. reprezinta societatea/regia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

5. incheie actele juridice, in numele si pe seama societatii/regiei, conform legii;

6. asigura convocarea adunarilor generale ale actionarilor/asociatilor;

7. asigura realizarea obiectivelor si criteriilor de performanta convenite;

8. promoveaza si asigura intocmirea in termen a documentatiilor de privatizare, in conformitate cu prevederile programului de guvernare si al institutiei publice implicate;

9. alte prerogative incredintate de adunarea generala a actionarilor/asociatilor, ministerul de resort sau autoritatea administratiei publice locale, dupa caz, sau prevazute de lege;

b) sa prezinte, semestrial, in adunarea generala a actionarilor/asociatilor societatii comerciale sau ori de câte ori se solicita de catre institutia publica implicata, situatia economico-financiara a societatii/regiei, stadiul realizarii investitiilor, stadiul realizarii obiectivelor si criteriilor de performanta convenite, precum si alte documentatii solicitate, vizate si certificate de cenzori;

c) la solicitarea scrisa a organizatiei/organizatiilor de sindicat din societate/regie, sa puna la dispozitia reprezentantului/reprezentantilor ei/lor date privind administrarea societatii comerciale/regiei.

d) sa constituie garantiile banesti prevazute de lege;

e) sa nu cesioneze contractul de administrare altei persoane;

f) in cadrul procesului de privatizare sa nu efectueze vânzarea de active, incheierea de contracte de leasing imobiliar, gajarea de active, angajarea de credite (cu exceptia celor necesare desfasurarii activitatii curente) sau orice alte activitati de natura sa impieteze desfasurarea acestui proces (daca nu are mandat special din partea institutiei publice implicate).

4.2. Societatea/regia are urmatoarele obligatii:

a) sa asigure administratorului deplina libertate in organizarea si gestionarea activitatii societatii/regiei, in limitele prevazute de lege, de actul constitutiv si de prezentul contract;

b) sa plateasca administratorului toate drepturile banesti cuvenite, potrivit pct. 4.1.1 lit. a), c), d) si f);

c) sa asigure celelalte drepturi prevazute de pct. 4.1.1 din prezentul contract.

V. Indicatorii de referinta

5.1. Indicatorii de referinta se stabilesc de catre comisia de selectie pe baza indicatorilor economico-financiari din ultimii ani si stau la baza stabilirii obiectivelor si criteriilor de performanta care se negociaza in cadrul contractului de administrare.

5.2. Indicatorii de referinta se actualizeaza in fiecare an, pe baza datelor din bilantul contabil anual aprobat si se avizeaza de APAPS, ministerul de resort sau de catre autoritatea administratiei publice locale, dupa caz.

VI. Clauze de loialitate si confidentialitate

6.1. Administratorul este obligat sa-si foloseasca intreaga capacitate de munca in interesul societatii/regiei, comportându-se ca un bun comerciant.

6.2. Administratorului ii sunt interzise orice activitati in beneficiul unor societati comerciale/regii autonome concurente, cu acelasi domeniu de activitate sau care se afla in relatii de comert cu societatea/regia parte la contract.

6.3. Interdictia de la pct. 6.2 se extinde si asupra sotului sau sotiei administratorului, precum si asupra rudelor si afinilor acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv.

6.4. Pe intreaga durata a prezentului contract administratorul este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor referitoare la activitatea societatii/regiei, care au acest caracter, obligatie care se mentine si pentru o perioada de 3 ani de la incetarea prezentului contract de administrare.

Modalitati sa iti faci propria afacere

Pentru multi oameni visul suprem este sa-si construiasca propria afacere. Pe masura ce tot mai multi oameni sunt concediati si trimisi in somaj fara prea multe menajamente, trebuie luat in considerare faptul ca acum este un moment bun pentru o initiativa pe cont propriu.

Sunt vremuri grele pentru companii, insa nu imposibile.

Daca supravietuiesti in aceste conditii, cand economia isi va reveni vei fi cu un pas inaintea tuturor, scrie Shine, care a intocmit si o lista cu cinci sfaturi pentru inceperea unei afaceri:

1. Pune bazele legale

O afacere trebuie pusa pe picioare din punct de vedere legal, mai intai. Astfel, unele dintre cheltuieli de instalare vor putea fi decontate.

Apoi, deschide un cont bancar pe firma cea noua. In acset fel, banii proprii si cei ai firmei nu se amesteca si poti vedea clar de ce bani dispui atunci cand vei avea de luat decizii de afaceri.

In fine, daca iti instalezi biroul in casa, ai grija sa faci acolo doar activitati dedicate firmei. Este foarte important din punct de vedere psihologic sa iti separi munca de viata personala.

2. Construieste si mentine o imagine de profesionist

Pentru a te asigura ca esti luat in serios, trebuie mai intai sa te iei tu in serios. Ai grija sa proiectezi imaginea unui profesionist de incredere si consecvent. Nu-ti lasa copiii sa raspunda la telefonul de serviciu. Nu amesteca relatiile sociale cu cele profesionale.

In plus, acum poti incepe sa pregatesti materiale care explica talentele, produsele sau serviciile tale.

Gandeste-te cum iti poti face publicitate ieftin, gandeste-te la persoanele pe care le cunosti si care te-ar putea ajuta si incearca sa gasesti un curs seral sau la fara frecventa pentru o specializare pe noul domeniu.

3. Gandeste-te la finantare

Finantarea afacerii este o chestiune spinoasa, insa trebuie sa tii cont ca poate veni din mai multe surse: poti sa iei bani din contul de economii, din salariu, o mostenire, "donatii" de la prieteni si familie sau chiar vanzand ceva ce ai, dar nu "produce".

4. Planuieste si investeste in asigurari

E o miscare "desteapta" sa iti asiguri afacerea si sa incepi sa-ti platesti contributiile la stat. Sunt reguli specifice, asa ca fa-ti singur temele de acasa si apoi vorbeste cu un contabil.

5. Extinde-ti afacerea

Cand esti la inceput, e o idee buna sa te ai doar pe tine in grija. Cu toate acestea, in functie de cat de bine iti merge, poate ca la un moment dat este cazul sa te extinzi, angajand pe cineva.

Poti sa primesti ajutor dezinteresat si de la familie, insa cel mai bine poti sa te "desfasori" cand platesti pe cineva.

Ce finantari poti obtine

Unul dintre programele pe care le puteti accesa este Programul Operational Regional 2007-2013, finantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Axa prioritara 4 „Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local” , conform unor date ale Fundatiei Post-Privatizare.

Acesta vrea sa lanseze incubatoare de afaceri in special in zonele mai putin dezvoltate. Bugetul pentru perioada 2007-2013 este de 274,4 milioane de euro.

Perioada de implementare a proiectului (perioada dintre semnarea contractului de finantare si data finalizarii ultimei activitati prevazute in cadrul proiectului) nu trebuie sa depasesca 31 iulie 2012.

Prin acest proiect, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului isi doreste ca pana in 2015 sa finanteze 15 structuri de sprijinire a afacerilor, iar firmele sustinute prin aceste incubatoare sa creeze 3.000 de locuri de munca.

Cui se adreseaza finantarea nerambursabila?

Sumele se acorda solicitantilor care doresc sa infiinteze, sa extinda sau sa modernizeze structuri de sprijinire a afacerilor la nivel regional sau local (inclusiv incubatoare tehnologice si /sau de afaceri).

Acestea pot fi:

Unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale)

Unitati administrativ-teritoriale in parteneriat

Camere de comert si industrie

Societati care reprezinta mediul de afaceri

Societati comerciale/cooperative

Ce activitati se finanteaza?

Construirea/ modernizarea/ extinderea de cladiri si anexe.

Construirea sau extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din interiorul incubatorului si a drumurilor de acces;.

Crearea sau modernizarea utilitatilor incubatoroului: statii de tratare a apei, unitati de furnizare a energiei si a gazului, sisteme de canalizare, conectare la internet.

Dotarea cu echipamente

Lista activitatilor eligibile este orientativa

O alta sursa de finantare este Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 2002-2012.

Proiectul este finantat de Guvernul Romaniei prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, si de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Incubatoarele de afaceri, participante la program, pot oferi trei ani de gazduire pentru firmele acceptate, apoi urmand o perioada de monitorizare de doi ani.

Cei care se pot inscrie in aceste incubatoare sunt potentialii intreprinzatori sau intreprinderile care cu cel mult doi ani de activitate.

Beneficiarii programului sunt obligati sa infiinteze cel putin doua locuri de munca pana la sfarsitul celui de-al doilea an de functionare in incubatorul de afaceri si sa le mentina pe intreaga perioada de incubare.

Pentru anul 2010, bugetul a fost in valoare de 2.400.000 lei.

Ce se finanteaza?

- reabilitarea spatiului (maximum 500.000 lei, pentru incubatoarele noi si maximum 200.000 lei, pentru incubatoarele existente)

- amenajarea si utilarea spatiilor (maximum 130.000 lei pentru utilari incubatoare noi

- maximum 50.000 lei pentru reutilari a incubatoarelor care functioneaza deja

- sume nerambursabile pentru fiecare firma incubata pentru prima data, pentru achizitionarea de echipamente si servicii de consultanta in valoare de maximum 20.000 lei. Cel mult 30% din suma poate sa fie cheltuita pentru consultanta, iar restul pentru echipamente.

Situatia incubatoarelor romanesti:

Printre primele incubatoare lansate in Romania au fost cele cele deschise la mijlocul anilor 90 in judete, precum Sibiu sau Braila, acestea fiind axate pe dezvoltarea serviciilor si consultantei pentru infiintarea de parcuri si zone industriale.

In Romania, in 2010 se inregistrau 58 de incubatoare, acestea activand in consultanta, IT, biotehnologie, biomateriale, transfer de cunostinte, cercetare stiintifica, servicii de transport, potrivit Fundatiei Post-Privatizare.

Cele 58 de incubatoare au gazduit aproximativ 1.130 de firme si au creat 3.000 de locuri de munca pana la finalul lui 2009, cele mai multe fiind in regiunea Sud-Vest Oltenia.

Durata medie de incubare este de 2 ani.

Cea mai dezvoltata zona in ceea ce priveste numarul incubatoarelor de afaceri este regiunea Bucuresti-Ilfov, la polul opus fiind zona Sud-Muntenia, cu doar doua incubatoare de afaceri (Centrul de Afaceri Campulung si Incubatorul de Afaceri Universitar Giurgiu).