Salariul net s-a majorat in luna martie cu 79 lei

Salariul mediu brut a fost de 2.056 lei in martie, in crestere cu 5,8% fata de luna precedenta. Salariul mediu net s-a situat la 1.493 lei, marcand un avans de 79 lei.

Datele INS citate de HotNews.ro arata ca majorarile salariale s-au datorat acordarii de prime, sume din profitul net si din alte fonduri si realizarilor de productii mai mari sau incasarilor mai mari. Cele mai generoase salarii nete au fost acordate in industria tutunului (5.001 lei). La polul opus, s-au situat veniturile salariatilor din hoteluri si restaurante (839 lei).

In industria fabricarii produselor din tutun s-a inregistrat cea mai mare crestere salariala, de 32%. In intermedieri financiare, remuneratiile au crescut cu 29,8%. Totusi, in activitatile auxiliare intermedierilor financiare s-au constatat cele mai mari scaderi, de 20,8%.

"La stat", salariile din invatamant au crescut cu 4,8%. Salariile celor din sanatate si asistenta sociala au urcat cu 1,4%. In acelasi timp, administratia publica a inregistrat o usoara scadere a salariului mediu net comparativ cu luna anterioara, de 0,2%.

Garantiile de buna executie

Care este tratamentul financiar-contabil privind garantiile de buna executie?
Care sunt implicatiile privind TVA si impozitul pe profit?

Raspuns:
Garantiile de buna excutie sunt sumele retinute, de bneficiarii contractelor de furnizare de echipamente sau de beneficiarii lucrarii de constructii montaj, din valoarea totala a contractului, ce se vor plati ulterior.

Presupunem un contract de lucrari constructii montaj de 100.000 de lei + TVA 24%, iar valoarea garantiei de buna exectie este de 10%.

4111 "Clienti" = 704 "Venituri din prestari servicii" cu suma de 100.000 lei

4111 "Clienti" = 4427 "TVA colectata" cu suma de 24.000 lei

Deoarece garantia de buna executie nu este in sfera TVA (conform art. 128 din Codul fiscal), evidentierea acestei sume care se va incasa peste 12 luni se efectueaza prin articolul contabil:

2678 "Alte creante imobilizate" = 4111 "Clienti" cu suma de 10.000 lei.

Potrivit art. 22 din Codul fiscal, se poate constitui un provizion pentru garantii de buna executie deductibil fiscal:

6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 “Provizioane pentru garantii de buna executie” cu suma de 10.000 lei.

La plata garantiei, la sfarsitul perioadei de garantie, se efectueaza inregistrarea:

5121 “Conturi la banci in lei “ = 2678 “ Alte creante imobilizate” cu suma de 10.000 lei

Concomitent, se va relua in venituri impozabile provizionul constituit prin inregistrarea:

1512 “Provizioane pentru garantii de buna executie” = 7812 “Venituri din provizioane” cu suma de 10.000 lei.

Astfel, drept recapitulatie, retinem ca aceasta garantie nu este in sfera TVA.
Decontarea se poate face prin emiterea unei facturi ce are rolul de document justificativ, iar provizionul constituit este unul din putinele provizioane deductibile fiscal.

PFA notar public. Deductibilitate CASS

Pentru o PFA (notar public) cheltuiala cu CASS, calculata si virata conform Legii nr. 95/2006, este o cheltuiala deductibila sau nedeductibila, avand in vedere ca se calculeaza asupra venitului net?

Raspuns:
In temeiul art. 48 din Codul fiscal si a pct. 37 din Normele metodologice pentru aplicarea acestuia, din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili. 

In cazul contribuabililor persoane fizice care determina venitul net din activitati independente pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cheltuielile reprezentand contributiile sociale obligatorii pentru contribuabili si salariatii acestora sunt cheltuieli deductibile potrivit art. 48 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal.

Asadar, cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale de sanatate pentru veniturile impozabile realizate de persoanele fizice care desfasoara activitati independente supuse impozitului pe venit, datorate potrivit art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea 95/2006,  reprezinta cheltuieli deductibile la calculul venitului net anual supus impozitului pe venit.

Sirieni interesati de proiecte romanesti

Investitorii sirieni sunt interesati de dezvoltarea unor proiecte turistice in Constanta si in Poiana Brasov, a declarat recent pentru Agerpres ambasadorul Republicii Arabe Siriene la Bucuresti, ES dr. Walid Othman, la seminarul economic Siria-Romania.

"Siria este interesata de consolidarea cooperarii cu Romania, in special in domeniul economic, investitional si turistic. In sectorul turistic, investitorii straini pot dezvolta proiecte in Constanta, pe litoralul romanesc, sau in Poiana Brasov, deoarece astfel de zone detine si Siria, iar investitorii au experienta", a afirmat ambasadorul sirian la Bucuresti.

Siria mai este interesata sa dezvolte un proiect strategic de transport al energiei electrice prin extinderea proiectului cablului submarin care leaga Romania de Turcia, precum si dezvoltarea acestuia in statele arabe.
pensiune turistica

Romania si Turcia sunt angajate in proiectul cablului submarin care leaga cele doua state, iar Siria poate dezvolta in continuare acest proiect si poate lega statele din zona araba.

Ideea realizarii proiectului cablului submarin a fost obiectul unor intelegeri preliminare intre autoritatile din Romania si Turcia si are in vedere facilitarea comertului cu energie electrica intre cele doua tari, in principal pentru satisfacerea nevoilor de consum de electricitate in crestere din Turcia, precum si valorificarea potentialului de productie pentru export din Romania, potential in crestere semnificativa prin noile proiecte de tip greenfield din Dobrogea.

Agricultura romaneasca vs. agricultura UE. In ce tara 64% teren arabil, 28% din populatie aduce 6% din PIB

Aproape 28% din populatie isi desfasoara activitatea in agricultura dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confrunta cu conditii de creditare aspre: rate mari ale dobanzilor si solicitarea de garantii dificil de prezentat, din cauza scaderii valorii terenurilor.

In ultimii 10 ani, statul a platit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subventii in agricultura, fara a socoti fondurile UE. Din pacate, fondurile alocate raman insuficiente iar agricultorii nostri sunt net dezvantajati in comparatie cu sprijinul oferit in alte state.

Creditarea dificil de obtinut in mediul rural descurajeaza si ea dezvoltarea unei productii agricole eficiente, destinata cu precadere pietei. Nici sistemele de colectare nu sunt puse la punct, intrandu-se, astfel, intr-un adevarat cerc vicios.

infiintare firma

In plus, preturile mici ale terenurilor fata de media europeana deschid posibilitatea amortizarii in decurs de 5-10 ani, chiar daca nu e lucrat. O parte semnificativa dintre suprafetele agricole sunt cultivate doar de ochii inspectorilor si lasate sa se  calamiteze , pentru a putea incasa despagubiri.

Marii arendasi si platile pe suprafata

Romania a platit pana la mijlocul anului trecut fermierilor romani 581 milioane euro din subventiile directe pe suprafata (SAPS) aferente anului 2009, reusind in premiera sa nu mai plateasca penalizari  catre UE din acest motiv.

Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafata primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. In topul marilor arendasi ai Romaniei figureaza Culita Tarata (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) si Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulata cuvenita societatilor pe care le controleaza fiind de circa 7,4 milioane euro.

In plus, Ministerul Agriculturii a alocat subventii totale pentru decontarea energiei electrice destinata suprafetelor irigate in 2009 in valoare de 33 milioane euro, la care s-au adaugat 2 milioane euro doar pentru intarzierea platii facturilor , fapt ce a generat acumularea de penalitati in suma de 8,3 milioane lei.

Conform deciziilor luate la Bruxelles, platile pentru 2010 s-au putut face, in proportie de 50%, de-abia dupa data de 16 octombrie 2010, in cadrul schemei de plata unica de suprafata pentru cererile depuse. Plata avansurilor se face doar dupa verificarea conditiilor de eligibilitate. In cadrul campaniei SAPS 2010, Romania beneficiaza de o  alocatie financiara de 700 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricola (80,36 euro/ha).

Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge pana la 400 de euro pe hectar. Şi asta, in timp ce, pana de curand, Romania a fost singura tara europeana care nu primea subventii pe hectar pentru culturile bio.

Ce ajutoare au primit agricultorii din celelalte state UE

Conform datelor centralizate pentru 2008, La nivelul Uniunii Europene, subventia medie la hectar a fost de 219 euro, asadar de aproape sase ori mai mare decat subventia acordata in Romania.

Lista completa a platilor medii/hectar de care au beneficiat agricultorii europeni este prezentata in continuare:

Austria (223 euro/ha); Belgia (417 euro/ha); Bulgaria (41 euro/ha); Cehia (135 euro/ha);Cipru (171 euro/ha); Danemarca (367 euro/ha); Estonia (57 euro/ha); Finlanda (232 euro/ha); Franta (289 euro/ha); Germania (324 euro/ha); Grecia (603 euro/ha); Irlanda (307 euro/ha); Italia (319 euro/ha); Letonia (43 euro/ha); Lituania (73 euro/ha); Luxemburg (263 euro/ha); Malta (223 euro/ha); Marea Britanie (205 euro/ha); Olanda (425 euro/ha); Polonia (101 euro/ha); Portugalia (153 euro/ha); Romania (38 euro/ha); Slovacia (103 euro/ha); Slovenia (143 euro/ha); Spania (193 euro/ha); Suedia (229 euro/ha); Ungaria (161 euro/ha)

Cat de mari au fost platile pe culturi la noi (2010 pentru 2009) : tutunul, 100% din costuri
 
La porumb subventia platita in 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentand un cumul de plata pe suprafata din fonduri UE (227,28 lei), suma complementara de la buget (174,76 lei), subventia pentru  culturi energetice  (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorina si sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar.

Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzand plata pentru  culturi energetice , de care nu beneficiaza toti cultivatorii de floarea-soarelui.

La sfecla, subventia totala a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, in timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%.

In cazul culturilor de toamna (grau, secara, orz, orzoaica), subventia cumulata este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapita nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), in timp ce legumele si fructele beneficiaza de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de camp   8%, sere   14%, solarii   10%, fructe   27%.

Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit in cazul subventiei la tutun, de 11.650 de lei, 100% din costuri.

Arabilul pe cap de locuitor: de doua ori mai mare decat media UE

Din cele 23,8 milioane ha cat insumeaza teritoriul Romaniei, suprafata agricola a tarii este de 14,7 mil. ha (61,7%). Terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, 33% din aceasta este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.

Romania se gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata (dupa Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Polonia) si pe locul 5 ca suprafata arabila (dupa Franta, Spania, Germania si Polonia).

Raportul dintre suprafata arabila a tarii la numarul de locuitori denota faptul ca fiecarui locuitor ii revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dubla fata de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. In aceasta privinta, Romania ocupa locul sase, dupa tarile baltice, Danemarca si Finlanda.

Se observa usor ca statistica ne plaseaza intr-o pozitie privilegiata, de optim intre volumul de resurse si nivelul lor raportat la marimea populatiei.

Cv Page

Cel mai nou proiect CV PAGE iti ofera posiblitatea sa iti creezi cv-ul gratuit si sa il poti oferi mai usor unui angajator. Intra si tu printr-un simplu click pe cv-ul  si inregistreaza-te si vei fii foarte multumit de acest serviciu oferit gratuit. Inregistrarea se face foarte usor si totodata si creearea cv-ului se face tot usor. Daca esti in cautarea unui Job nu mai astepta si creeaza-ti si tu cv-ul pe cv-ul gratuit  deoarece ecest proiect este in promovare si in cel mai scurt timp vei fii contactat de cei mai buni angajatori din zona ta.




creearea cv-ului

Cum a lansat o tanara propriul business in domeniul fitnessului

Cori Gramescu (27 ani), proprietara salii de gimnastica LadyFit, a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. In 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar de doi ani are propriul business in domeniu. Intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, Gramescu arata cat de afectata de criza a fost piata locala de fitness si care este tipul clientului roman care merge la sala.

In ultimii doi ani s-au simtit efectele crizei si in piata locala de fitness. Clientii au devenit mai atenti cu felul in care isi organizeaza cheltuielile, iar multe dintre afacerile neprofitabile au fost inchise. Insa acest lucru a avut si efecte pozitive, intrucat a fortat cluburile de fitness sa se concentreze asupra clientului si sa ii ofere servicii de calitate, potrivit lui Cori Gramescu. "Mai mult ca oricand, in domeniul sportului ar trebui sa conteze grija fata de client", adauga ea.

Gramescu a absolvit Facultatea de Studii Economice Europene si a devenit interesata de sport incercand sa slabeasca ea insasi. Din 2005, aceasta a inceput sa lucreze in domeniul fitnessului, iar in 2009 a deschis LadyFit – sala de gimnastica dedicate femeilor, localizata in centrul Bucurestiului, in Piata Unirii.

Incepand cu 2006, ea a investit contant in programe de instruire in sport, pe care le-a parcurs in Canada, Marea Britanie, Statele Unite si Suedia.  "Din 2005 pana acum am avut peste 5.000 de cliente de care m-am ocupat in cadrul programelor de exercitii pe care le-am predat, iar din 2009 am lansat ideea personalizarii antrenamentelor de grup, in functie de obiectivele individuale ale fiecarei cliente", povesteste ea.

In cei sase ani de experienta acumulata, proprietara LadyFit a observat o crestere a interesului fata de sport si fata de programele de antrenament cu greutatea corpului. In plus, in prezent, oamenii sunt mult mai informati decat acum sase ani in legatura cu programele de antrenament in grup si, pe segmentul de femei, se simte clar un interes crescut fata de ideea de sanatate, slabire naturala si frumusete prin nutritie si sport.

In orasele mari din tara, romanii s-au obisnuit sa mearga la sala, insa in multe localitati nu exista, in momentul de fata, nici macar o sala de fitness complet echipata. Astfel, valoarea pietei de profil este greu de estimat, conform lui Gramescu, deoarece volumul de vanzari depinde semnificativ de la zona la zona.

Care este tipul romanului care merge la sala? "In cazul clientelor LadyFit s-a observat o inaintare semnificativa in varsta a mediei, in sensul in care daca in urma cu sase ani media de varsta a clientelor salii era de 25 de ani, acum media se indreapta spre segmentul 35 de ani", arata ea. Asa cum ii spune si numele, LadyFit se adreseaza exclusiv femeilor pentru antrenamentele de grup, sedintele de masaj si tratamentele corporale. Insa sunt oferite si programe de antrenament pentru barbati, in cadrul sedintelor private de exercitii. In acest moment, mai putin de 5% din clientii salii sunt barbati.

Despre businessul LadyFit

Anul trecut a fost unul in care veniturile firmei s-au stabilizat, iar sala de gimnastica a obtinut si un mic profit. "Cred ca 2010 a fost un an in care brandul s-a stabilizat in piata si estimez ca am depasit perioada de nesiguranta a afacerii. Din 2011 mizam pe continuarea trendului de crestere, care sa ne permita sa concretizam planurile de extindere a numarului de sali si de diversificare a programelor de antrenamente pentru femei", arata Cori Gramescu.

Pana acum doi ani, cele mai aglomerate perioade pentru acest tip de business erau februarie-iunie si noiembrie-decembrie, cu o scadere semnificativa in ianuarie-februarie si iulie-septembrie. Incepand cu 2009, diferenta intre lunile cele mai aglomerate si cele mai libere s-a redus semnificativ; astfel, "cea mai intensa activitate o avem in luna martie".

LadyFit ofera clientilor abonamente pentru programele de antrenament cu preturi ce incep de la 21 de euro si ajung pana la 80 de euro pe luna, in functie de numarul de sedinte si de intervalul orar pentru care se opteaza, si abonamente la masaj si tratamente corporale, cu preturi ce incep de la 40 de lei/sedinta. Daca ne raportam strict la suma platita pentru o ora, probabil ca cel mai costisitor serviciu oferit de LadyFit ar fi programul de antrenamente personale private. In acest caz, preturile incep de la 50 de lei pentru o sedinta de antrenament si ajung pana la 50 de euro/sedinta.

Acest serviciu este recomandat persoanelor care au diverse probleme de sanatate si care, implicit, au nevoie de o supraveghere foarte stricta si de o colaborare stransa cu medicul curant. De asemenea, acest tip de serviciu premium, total personalizat si individualizat, este preferat si de persoanele cu venituri mari.

Sala de fitness isi schimba grila de antrenamente la fiecare trimestru, pentru a oferi diversitate clientilor.

Din aceasta luna, LadyFit a crescut numarul salariatilor la 12. Varsta medie a acestora este de 24 de ani, toti avand studii superioare.

Incepand cu 2010, impreuna cu echipa LadyFit, Cori Gramescu s-a implicat in programe sociale diverse, precum Ziua europeana impotriva obezitatii (2010) si Inviorarea de primavara (2011), in cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatului.

PFA cu activitate de transport in regim de taxi

Cum se organizeaza contabilitatea unei PFA cu activitate de transport in regim de taxi, care pana la data de 31 decembrie 2010 a optat pentru impozitarea pe baza de norma de venit? Care sunt documentele si operatiunile contabile necesare?

Raspuns:

Organizarea contabilitatii unui PFA in sistem real, ca urmare a modificarii in vara trecuta a legii transportului, este facuta conform O.M.F.P. nr. 1040/2004 privind contabilitatea in partida simpla, fapt ce nu presupune utilizarea unui plan de conturi si nici efectuarea de inregistrari contabile pentru activitatea acestei PFA.

Astfel, documentele minimale obligatorii sunt:
- Registrul de incasari si plati si
- Registrul Inventar.

Aceste registre vor fi vizate de catre autoritatea fiscala unde este inregistrat PFA.
Diferenta fata de contabilitatea unei societati comerciale consta in faptul ca veniturile sunt considerate realizate la data incasarii, iar cheltuielile la data platii.

Potrivit art. 48 alin. (1) si alin. (2) din Codul fiscal, baza de determinare a impozitului pe venit se stabileste ca diferenta intre venitul brut (venitul incasat) si cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri. Aceste venituri si cheltuieli vor fi inregistrate cronologic si sistematic in Registrul de incasari si plati pe baza documentelor justificative ce atesta operatiile efectuate.

Potrivit art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, si PFA poate inregistra cheltuieli deductibile limitate, din care amintim:
- cheltuieli cu sponsorizari si mecenat 5%
- cheltuieli de protocol 2%
- cotizatii platite 2%

Fiecare dintre aceste plafoane de deductibilitate limitata trebuie analizate punctual in functie de situatia concreta a activitatii PFA, avand in vedere ca se raporteaza la o baza diferita decat baza de determinare a impozitului pe venit.

In Registrul Inventar se regasesc activele imobilizate ale PFA, a caror amortizare este pemisa si se scade din valoarea venitului realizat. Amortizarea acestor active urmeaza procedurile stabilite si valabile pentru societatile comerciale conform H.G. nr. 2.139/2004 privind catalogul si duratele normate de functionare a mijloacelor fixe.

Din punct de vedere procedural, in termen de 30 de zile de la realizarea venitului se depune declaratie estimativa pentru intreg anul, iar in baza acesteia se va achita un impozit pe venit in 4 transe anticipate egale ( 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie). Pana pe data de 15 mai a anului urmator, trebuie depusa declaratia finala pentru anul incheiat, in baza careia se va achita/scadea diferenta de impozit fata de cel estimat si achitat anticipat.

Potrivit prevederilor de la art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind asigurarile de sanatate, persoana fizica autorizata are obligatia platii contributiei la asigurarile de sanatate in baza unui contract incheiat cu Casa de sanatate. Documentele in baza carora se va determina contributia sunt declaratiile estimative si finale de venit depuse la administratia financiara.

Intreprindere individuala. Deductibilitate contributii sociale

Am o intreprindere individuala la care nu sunt angajat. Contributiile pe care le platesc la sanatate si casa de pensii reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe venit? Trebuie trecute in registrul jurnal de incasari si plati?

Raspuns:
Din venitul brut realizat din activitati independente se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.

In conformitate cu art. 48 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal, cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru [...] contribuabili sunt cheltuieli deductibile la calculul venitului net din activitati independente.

Totodata, in temeiul acestei reglementari, la pct. 38, subpunctul 15 din Normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal se precizeaza faptul ca sunt cheltuieli deductibile de exemplu: „cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia”.

Asadar, cheltuielile privind contributiile pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile sociale de sanatate trebuie evidentiate in Registrul de incasari si plati si sunt cheltuieli deductibile la calculul venitului net impozabil pentru intreprinderea individuala.

Tratament cost inchidere contract de leasing

In urma finalizarii unor contracte de leasing, societatea finantatoare partenera emite o factura in care se specifica "cost inchidere contract".

Cum se inregitreaza aceasta factura? Este o cheltuiala decutibila? Se poate exercita dreptul de deducere a TVA din factura respectiva? Ar trebui cuprins in costul masinii aceasta cheltuiala?

Bunurile finantate in leasing sunt pentru desfasurarea activitatii si pentru obtinerea de venituri, adica acele autovehicule care au iesit din leasing sunt autovehicule de demo, dar si pentru inchiriere catre diversi clienti.

Raspuns:
Consideram ca este o cheltuiala deductibila, pentru care aveti drept de deducere a TVA - este aferenta unei prestari de servicii, de regula este un comision perceput de firma de leasing.

Intrucat mijlocul fix a fost inregistrat in contabilitate la data incheierii contractului de leasing,  stabilidu-se astfel valoarea acestuia, consideram ca aceasta suma nu trebuie cuprinsa in valoarea mijlocului fix, fiind inregistrata pe costuri (de exemplu pe 628).

Analiza pe care este necesar sa o faceti trebuie sa tina seama si de marimea acestui cost, dar si de alte prevederi contractuale – care ar putea conduce la concluzia ca face parte din valoarea mijlocului fix.

Cum vrea un tanar de 26 de ani sa faca sute de mii de euro din turismul de aventura

Silviu Petran este unul dintre antreprenorii pana in 35 de ani care au participat la programul prin care statul oferea 10.000 de euro pentru lansarea unui afaceri. Banii ii va primi in curand, dar businessul l-a pus deja pe picioare si pana la finalul anului asteapta afaceri de cel putin 300.000 de euro.

Chiar daca lucreaza de sapte ani in domeniul telecomunicatiilor, Silviu Petran (26 de ani) va folosi in urmatoarea perioada tot mai mult informatiile din timpul facultatii, de cand era student la Facultatea de Economia Turismului Intern si International din cadrul Universitatii Romano-Americane din Bucuresti.

Iar acest lucru se va intampla pentru ca in urma cu doua saptamani a lansat Exploratist, o agentie care promoveaza turismul de aventura, combinat cu practicarea diferitelor sporturi. De asemenea, va pune accent pe istorie, cultura, civilizatie, antreprenorul dorind sa organizeze si activitati legate de arta culinara, mestesuguri si obiceiuri locale.

Ideea i-a venit in vara anului trecut, cand si-a dorit sa plece intr-o excursie in statiunea egipteana Sharm el-Sheikh, insa voia un pachet pe care nicio agentie nu a fost capabila sa-l ofere.

"Voiam ca locatia sa fie intr-o zona centrala, aproape de port, sa am doar mic dejun si cursuri avansate de scuba diving", afirma Silviu Petran (foto), adaugand ca agentiile i-au trimis brosuri cu foarte multe oferte, in loc sa-i planifice vacanta in functie de dorintele sale.

A observat ca pe piata locala exista doar trei agentii care pot oferi pachete adaptate cerintelor clientilor si astfel s-a hotarat sa isi deschida propriul business in domeniu.

Investitia initiala este de aproape 70.000 de euro, din aceasta suma 10.000 fiind obtinuti prin programul guvernamental de sustinere a tinerilor pana in 35 de ani, 17.500 de euro din propriile economii si 42.000 dintr-un imprumut bancar (80% garantat de catre stat si 20% garantat de catre administrator).

"In aproximativ o saptamana, doua vom primii banii obtinuti prin acest program. Pentru noi analiza dosarului a durat mai mult decat pentru alti antreprenori pentru ca am facut si imprumut la banca si am avut un dosar mai complex. Daca nu era acest proiect, probabil as fi lansat afacerea din banii pe care ii aveam si din imprumutul de la banca. Insa apoi a aparut acest program si am zis ca incercarea moarte nu are si am avut dreptate. Insa fara consultant nu am fi reusit, rolul acestuia a fost decisiv", a explicat Petran.

O parte importanta din investitia initiala va fi directionata catre campania de promovare, managerul dorindu-si ca in primul an sa ajunga la aproximativ 125 de clienti si o cifra de afaceri de aproximativ 300.000 de euro. In privinta profitului, antreprenorul estimeaza ca la finalul anului agentia va inregistra profit, dar mic. De asemenea, antreprenorul estimeaza ca Exploratist isi va mari cifra de afaceri cu 37% in 2012 si 55% in 2013.

In prezent pentru agentie lucreaza in jur de zece persoane, dintre care patru sunt angajati, iar restul sunt consultanti in domenii precum marketing si comunicare, juridic, dezvoltare de business. De altfel, antreprenorul afirma ca cea mai dificila parte in lansarea acestui business a fost gasirea oamenilor potriviti.

"Ceea ce o sa facem noi diferit, fata de competitorii nostri, este alocarea unui consultat fiecarui client. Astfel, se vor identifica nevoile si asteptarile clientului, iar impreuna vom putea crea un pachet turistic croit exact pe dorintele clientului. Ofertele noastre vor fi in pas cu <<ce se poarta>> la nivel mondial in industria turismului de aventura si vom avea propuneri exclusiviste pentru bugete diferite, insa o sa avem si o abordare pe pachete luxury", a adaugat fondatorul Exploratist.

La inceput, agentia va oferi servicii pentru destinatii din strainatate, din zone precum Africa, Alaska, Groenlanda, Islanda, Antarctica, Indochina, America Centrala si de Sud, dar si in Europa.

Desi se doreste ca Exploratist sa fie o alternativa pentru cei care vor sa isi alcatuiasca propriile pachete, compania ofera si pachete predefinite, cele mai mic pret fiind in jurul a 1.000 de euro. Insa preturile pot ajunge si pana la 15-20.000 de euro, in cazul unei vacante pe tot continentul african care poate dura 25-30 de zile.

Antreprenorul spera ca in aproximativ un an sa introduca si oferte pentru Romania, el dorind sa promoveze zone precum Cheile Sohodolului din judetul Gorj sau Lacul Sfanta Ana, singurul lac vulcanic din Romania.

"Nu exista studii locale despre turismul pe anumite nise si nu stim cati oameni si-ar dori astfel de pachete, dar sunt peste 300.000 de oameni care castiga mai mult de 2.000 de euro si care si-ar permite o astfel de vacanta", spune Petran despre cei care ar putea deveni clientii agentiei.

De asemenea, el descrie potentialii cumparatori de pachete ca fiind niste persoane dinamice, nonconformiste, care isi doresc sa vada locuri mai putin cunoscute turistic.

O zi din viata unui manager MasterCard: "Blackberry provoaca dependenta"

O zi din viata lui Cosmin Vladimirescu, country manager pentru Romania si Moldova in cadrul MasterCard Europe, incepe cu cafeaua de dimineata si continua printre intalniri cu bancheri si conferinte telefonice in care subiectul principal de discutie il reprezinta cardurile. Vorbeste despre tehnologie, inovatie, plati cu cardul sau parteneriate si nu poate sa renunte la Blackberry-ul sau, de care are atasat un card contactless.

 Se trezeste la 7 si isi bea cafeaua de dimineata impreuna cu sotia, inainte ca cei doi copii ai lor sa se trezeasca. Ziua de lucru a lui Cosmin Vladimirescu incepe in jur de ora 9 si se termina la ora 19, dupa care urmeaza seara, care este dedicata familiei.

„Plec spre birou in jur de ora 9 si ajung destul de repede. In masina dau o mare parte din telefoane, iar la prima ora imi citesc e-mailurile si imi fac strategia pentru ziua respectiva”, povesteste Cosmin Vladimirescu (foto), oficialul MasterCard pentru Romania si Moldova.

El are, in medie, doua intalniri si doua conferinte telefonice, iar fiecare dureaza in jur de doua ore. Intalnirile sale poti fi cu reprezentanti ai bancilor sau cu persoane din cadrul MasterCard, iar conferintele pot fi, spre exemplu, pe tema produselor.

„Am agenda pe Blackberry si o consult periodic. Vorbesc cam 2-3 ore zilnic la telefon si primesc in jur de 100 de e-mail-uri. Blackberry-ul este un telefon foarte bun, dar si foarte periculos din cauza ca provoaca dependenta”, explica zambind managerul MasterCard. In ciuda programului incarcat, el nu renunta la masa de pranz, dar uneori pranzul este luat la o intalnire cu clientii.

Exista si zile mai aglomerate in viata sa, mai exact atunci cand pleaca in calatorii de afaceri. „Plec de doua sau trei ori pe luna. Merg des in Republica Moldova si in tara sau in Europa. De exemplu, cand ma duc in Republica Moldova trebuie sa ma intalnesc cu 15 banci in trei zile, in medie ajungand sa am 5 intalniri pe zi”, afirma managerul MasterCard.

Cosmin Vladimirescu nu este doar un manger intr-o industrie a cardurilor, ci si un utilizator frecvent al acestora. Realizeaza peste 100 de tranzactii cu cardul pe luna, cardul contactless (atasat pe spatele telefonului mobil) il utilizeaza de aproximativ 15 ori pe luna, iar momentele in care plateste numerar sunt foarte rare.

Country manager-ul MasterCard prefera sa petreaca sfarsitul de saptamana in afara Bucurestiului, de asemenea alaturi de familie.