Studentii romani nu pot contracta credite pentru finantarea studiilor intrucat nu exista o evaluare a facultatilor si siguranta ca la absolvire vor fi suficient de pregatiti ca sa aplice pentru un loc de munca in domeniul studiat, afirma directorul de retea si vanzari al OTP Bank, Gabriel Cretu.
"Am vrea sa dam credite si la studenti, dar la cat de multi studenti sunt si cati studenti ar trebui sa fie ... este o mare discutie. Ne-am umplut de studenti si pe de alta parte absolventii facultatilor nu stiu sa scrie cu litere de mana. Sunt foarte multe universitati si atunci problema este ca nu sunt gradate. Nu este ca in SUA, unde daca termini o anumita facultate automat intri intr-un anumit segment, te angajezi la un anumit loc de munca", a spus Cretu, potrivit Mediafax.
El a aratat ca facultatile din Romania nu sunt clasificate si de aceea nu se poate miza pe faptul ca un student care termina un anumit program de studii este bun din punct de vedere profesional.
"Ei practic nu stiu mare lucru cand termina facultatea si atunci cum sa le dai un credit? Termina Facultatea de Automatica de la Politehnica si lucreaza in publicitate sau termina ASE-ul si se angajeaza la Coca-Cola pe distributie. Pana nu se va normaliza fluxul gimnaziu-liceu-facultate-loc de munca risti sa nu ti se plateasca creditul sau sa il plateasca pana la urma parintii si atunci mai bine dai direct parintilor", considera oficialul OTP Bank Romania.
Astfel, Cretu apreciaza ca principala problema o reprezinta imposibilitatea de a evalua studentii "de succes", adica de a identifica acele persoane care termina o facultate cu banii unei banci si apoi se angajeaza si incep sa ramburseze imprumutul.
Potrivit noii legi a educatiei, studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat prin Agentia de Credite si Burse de Studii. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor. Absolventii care vor practica profesia minimum cinci ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei.
"Toate bancile straine care dau credite, nu acorda sumele de bani studentilor ci unei anumite universitati pentru finalizarea studiilor. Banca respectiva finanteaza succesul candidatului. La noi succesul candidatului absolvent este greu de previzionat, nu putem sti daca un absolvent isi gaseste loc de munca", a continuat Cretu.
Directorul OTP a explicat ca evolutia de dupa absolvirea facultatii nu este predictibila si de aceea bancile ar trebui sa ceara garantii, care la final vor fi furnizate tot de parinti.
In plus, Cretu considera ca sumele necesare finalizarii unor studii nu sunt deocamdata ridicate in Romania, situandu-se in jurul a 1.000 de euro pe an, iar mentalitatea romanilor implica o legatura mult mai mare intre parinti si copii in ceea ce priveste sustinerea la universitate.
Pe de alta parte, intrebat care sunt la momentul de fata segmentele de nisa cu potential, Cretu a raspuns: "clientul bun-platnic".
"Bunul platnic este o nisa pentru ca deja avem un istoric al bunului platnic si vedem ca a rambursat un credit pana la final, ca stie ce inseamna un card de credit sau o datorie pe termen lung, sau ca este in proces de rambursare a unui imprumut pe 30 de ani, i-a parcurs pe primii sapte fara intarzieri mai mari de 1-2 zile", a continuat oficialul OTP Bank Romania.
In concluzie, Cretu recunoaste ca este mai usor pentru o persoana care a avut un credit sa ia un nou imprumut decat pentru un client care nu are nicio datorie, dar nici istoric.
"Este vorba de predictibilitatea comportamentului. Gradul de indatorare este matematica, dar problema este daca imi da sau nu banii inapoi", a explicat directorul de retea si vanzari al OTP Bank Romania.
Totodata, Simona Stanciu, director adjunct in cadrul diviziei management al produselor de retail, a precizat ca in cadrul unei decizii privind acordarea unui imprumut conteaza istoricul de creditare din ultimii doi ani.
"Din discutiile cu colegii de la risc, analizand profilul clientilor pe care ii avem in portofoliu, am ajuns la concluzia ca ceea ce conteaza este istoricul recent si informatia legata de veniturile recente. Conteaza foarte mult profilul actual al clientului si cum s-a comportat in ultimii doi ani. Si in sens negativ si in sens pozitiv. Un client care a avut sau are un credit, are un profil mai bun de risc decat unul care nu a avut un imprumut", a continuat Stanciu.
Cretu a mentionat ca o persoana bun-platnic poate contracta o suma de bani mai mare decat un client fara nicio datorie.
Referitor la decizia de a contracta un imprumut, Cretu crede ca romanii aleg o banca in principal dupa rata mai mica, dar nu sunt atenti la suma totala de plata sau la dobanda anuala efectiva.
"Unii se mai uita si la valoarea totala platita, dar presiunea pe care o resimtim de la colegii din vanzari este sa facem astfel incat sa fim competitivi pe rata. Aici vine clientul si spune: «la 50.000 euro platesc 120 de euro pe luna, tu cat imi ceri?» «Pai 130 de euro lunar, dar per total platesti mai putin». Dialogul se opreste la 130 fata de 120 de euro", considera Cretu.
In ceea ce priveste imprumuturile in lei, Cretu a spus ca, din cauza dobanzilor inalte, creditele ipotecare in moneda nationala practic nu sunt vandabile in prezent.
"Ca sa putem da un credit profitabil pentru banca in lei trebuie sa avem o dobanda undeva in jurul a 10-12%, ceea ce inseamna o diferenta de circa sapte procente fata de euro si o rata dubla. Astfel, scade si capacitatea de imprumut, iar riscul valutar devine insignifiant in raport cu rata dubla", crede oficialul OTP Bank.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu